Sorgul în fermele afectate de secetă. Cum se pregătește cultura și când se recoltează la umiditatea de 15-20%

KWS indică pentru sorg un necesar redus de apă și pesticide, precum și cerințe de azot mai mici decât la alte culturi. Planta tolerează căldura și seceta, se adaptează la condiții diferite de sol și temperatură și își poate relua creșterea după revenirea apei.

Semănatul depinde de pregătirea terenului și de buruieni

Pe terenurile uscate, sorgul poate avea avantaje față de alte culturi. Deși are cerințe mai reduse privind calitatea solului, alegerea parcelei rămâne importantă: buruienile mai viguroase pot ocupa terenul înainte ca plantele tinere să se dezvolte suficient.

Reperele de lucru recomandate de companie acoperă întregul interval dintre pregătirea terenului și recoltare:

• Patul germinativ, adică stratul de sol în care ajunge sămânța, necesită o pregătire precisă înaintea semănatului.
• Fereastra optimă de semănat începe în mai și se încheie la mijlocul lunii iunie. Pregătirea terenului și alegerea momentului potrivit pot scurta germinarea cu până la două săptămâni.
• Pentru dezvoltarea uniformă a culturii sunt preferate parcelele cu puține buruieni, astfel încât sorgul să nu fie concurat puternic în primele faze de vegetație.
• Recoltarea se situează la 35-40 de zile de la înflorire, cu boabele ajunse la coacere și frunzișul încă verde.
• Înaintea intrării la recoltat se verifică maturarea boabelor din treimea de jos a căpățânii de sorg.
• Umiditatea boabelor la recoltare este de 15-20%. Acestea pierd repede apa, iar așteptarea uscării frunzelor nu este recomandată.

Sorgul poate fi cultivat și în sistem No-till, adică prin semănat fără lucrări de prelucrare a solului. Cu alegerea unui hibrid poate intra în fermă și ca a doua cultură; această utilizare poate contribui la reducerea eroziunii produse de vânt în verile fierbinți.

Planta își poate întrerupe creșterea în timpul secetei

„Cultura sorgului are capacitatea de a intra în repaus vegetativ pe toată perioada stresului termic”, a explicat Cristina Radu, director al Centrului de Cercetare Aplicată și Inovare din cadrul FAPPR, despre comportamentul sorgului în perioadele cu temperaturi ridicate.

După ce primește din nou apă, planta își poate continua dezvoltarea. În condiții de stres se formează și un strat de ceară care protejează tulpina și frunzele de expunerea directă la soare și contribuie la încetinirea respirației și fotosintezei.

Caracteristica stay-green, prin care frunzișul rămâne verde, este asociată de KWS cu un posibil spor de randament de până la 20% în secetă. Este un potențial al culturii, nu o producție garantată pe orice parcelă.

În rotația cu porumbul contează și comportamentul față de dăunători. Compania afirmă că larvele Diabrotica virgifera, viermele vestic al rădăcinilor porumbului, nu se pot dezvolta în sorg. Introducerea acestei culturi poate astfel contribui la întreruperea ciclului dăunătorului.

În oferta companiei, hibridul KWS NEMESIS are maturitate medie și este descris ca tolerant la secetă, rezistent la dăunători și capabil de randamente stabile în condiții dificile. Acestea sunt caracteristicile comerciale declarate pentru hibrid.

Destinația furajeră a contat într-o fermă din Ialomița

Despre alegerea făcută în exploatație, acesta a declarat: „Alternativa cea mai bună, din punctul nostru de vedere, este sorgul”.

Familia sa are și animale în zona Urziceni, județul Ialomița. În anul secetos 2026, cantitatea de lucernă disponibilă devenise insuficientă pentru componenta zootehnică a fermei.

„Am decis că mai bine sacrificăm cultura de sorg pentru a o transforma în furaje. Și așa am salvat animalele!”, a povestit Blagu despre schimbarea destinației culturii.

Și fermierul Mihai, din exemplul oferit de KWS, cultivă sorg într-o exploatație mixtă: îl introduce pentru diversificarea rotației și îl utilizează în hrana porcilor.

Sorgul are utilizări diferite pentru boabe și masa vegetală

În Europa, boabele merg în principal către furajarea animalelor. Profilul nutritiv este apropiat de cel al porumbului, iar conținutul de proteine și amidon susține utilizarea în rații. La nivel mondial, sorgul ocupă locul al cincilea între cereale ca importanță.

Compania indică posibilitatea înlocuirii altor furaje cu sorg în proporție de 40-100%, fără afectarea sporului zilnic în greutate. Această afirmație privește utilizarea furajeră descrisă de producător.

Pentru consumul uman, utilizările includ făină, siropuri, bere, boabe fierte și produse de cofetărie. Masa vegetală poate fi valorificată ca fân, siloz sau furaj proaspăt, iar printre destinațiile industriale se află producerea etanolului.

În regiunile unde clima limitează alte cereale, sorgul servește în principal alimentației oamenilor. În unele țări africane, consumul anual ajunge la 100 kg de persoană.

Grâul timpuriu este o altă opțiune pentru diversificare

Pentru culturile de toamnă, soiul de grâu Exotic este descris de Agro-Est Muntenia prin maturitate timpurie și toleranță foarte bună la arșiță și secetă. Ioan Tudorel, director al SC Tea Consulting, susține că timpurietatea favorizează înflorirea și fecundarea până către vârful spicului, ducând, în aprecierea sa, la un număr record de boabe pe spic.

Caracteristicile declarate pentru acest soi sunt:

• Este aristat, cu talie medie și maturizare timpurie.
• Are rezistență foarte bună la iernare și cădere, precum și un conținut de gluten apreciat drept foarte bun.
• Toleranța la secetă și arșiță este evaluată ca foarte bună.
• Rezistența la rugina galbenă și făinare este descrisă drept excelentă, iar cea la fuzarioză drept bună.
• Este rezistent la erbicidele cu chlortoluron.

SC Tea Consulting multiplică sămânța de bază până la categoria C1. Comercializarea se face prin distribuitori regionali și naționali, împreună cu partenerul strategic AEM Holding. Caracteristicile declarate ale soiului trebuie diferențiate de rezultatele obținute într-o anumită exploatație.

Bugetul pe hectar trebuie citit împreună cu producția și prețul

Potrivit analizei publicate pe subventii-apia.com și semnate de Aurel Mocanu, un calcul orientativ pentru 2026, în sistem neirigat, folosește costuri de 3.500-3.800 lei/ha la floarea-soarelui, față de 5.200-5.500 lei/ha la porumb. Sunt estimări de buget, nu cheltuieli fixe pentru fiecare fermă.

În scenariul secetos, floarea-soarelui produce 2.200 kg/ha, vândute cu 2,50 lei/kg. Venitul din recoltă este astfel de 5.500 lei/ha. Cu o subvenție presupusă de 1.150 lei/ha, venitul total ajunge la 6.650 lei/ha; după scăderea cheltuielilor de 3.800 lei/ha, rezultatul modelului este un profit de 2.850 lei/ha.

Pentru porumb, același scenariu pornește de la 1.800 kg/ha și un preț de 0,95 lei/kg. Rezultă 1.710 lei/ha din vânzare și 2.860 lei/ha după adăugarea aceleiași subvenții estimate. La cheltuieli de 5.200 lei/ha, pierderea calculată este de 2.340 lei/ha.

Aplicate unei suprafețe de 50 ha, aceste ipoteze duc la un profit de 142.500 lei pentru floarea-soarelui, respectiv la o pierdere de 117.000 lei pentru porumb. Exemplul este orientativ, iar plata inclusă în el este o ipoteză financiară, nu un cuantum oficial confirmat pentru exploatație.

În varianta cu ploi regulate, modelul folosește pentru floarea-soarelui 2.800 kg/ha și 2,40 lei/kg. Pentru porumb, ipotezele sunt 4.000 kg/ha și 0,90 lei/kg. Menținând cheltuielile și sprijinul estimat din exemplul anterior, rezultatele sunt un profit de 4.070 lei/ha la prima cultură și o pierdere de 450 lei/ha la a doua.

Schimbarea suprafețelor începe cu testarea și desfacerea

Pentru floarea-soarelui, recomandarea de rotație folosită în comparația economică este revenirea pe aceeași parcelă după 4-5 ani. Cultivarea în ani consecutivi este descurajată din cauza riscului de boli și a epuizării solului.

Grâul și orzul sunt propuse pentru diversificarea fermelor neirigate, deoarece se recoltează înaintea secetei de vară. Limitarea porumbului la 15-20% din asolament, adică din structura culturilor fermei, reprezintă recomandarea autorului calculului economic, nu un prag agronomic universal.

Alina Crețu, director executiv FAPPR, subliniază necesitatea testării culturilor noi în condițiile fiecărei exploatații: „Poate trebuie să îmbrățișăm culturi noi, dar soluțiile acestea nu vin peste noapte”.

Cristina Cionga, director executiv adjunct al FAPPR, susține că fermierii au nevoie de alternative pentru condițiile climatice tot mai dificile, inclusiv de culturi care au avut până acum un rol de nișă în România.

Înaintea mutării unor suprafețe importante către sorg, Alina Crețu recomandă identificarea cumpărătorului pentru producție. Direcțiile de valorificare avute în vedere sunt zootehnia, industria alimentară și producția de biocombustibili.