Puțul de apă pentru gospodărie se poate folosi gratuit sub pragul de 0,2 l/s

Instituția a transmis clar că „Oamenii pot construi fântâni și pot folosi în continuare gratuit apa din fântâni pentru nevoile gospodăriei proprii, iar această activitate nu reprezintă o infracțiune”.

„Administrația Națională «Apele Române» respinge categoric informațiile false vehiculate în spațiul public potrivit cărora cetățenii ar urma să fie taxați sau pedepsiți penal pentru că folosesc apa din fântânile aflate în propriile gospodării”, a transmis Administrația Națională „Apele Române” în comunicatul din 17 iulie 2026.

Pentru gospodării, cheia nu este adâncimea puțului, ci folosința apei și, atunci când se folosesc instalații, debitul prelevat. Conform art. 9 alin. (2) din Legea apelor nr. 107/1996, apele subterane pot fi folosite liber și gratuit, cu respectarea normelor sanitare, pentru băut, adăpat, udat, spălat, îmbăiat și alte trebuințe gospodărești, dacă nu se folosesc instalații sau dacă debitul prelevat nu depășește 0,2 litri pe secundă. Excepția se aplică exclusiv pentru satisfacerea necesităților gospodăriei proprii.

Potrivit comunicatului Administrației Naționale „Apele Române”, art. 81 alin. (2) exclude persoanele fizice care folosesc apa în condițiile art. 9 de la sistemul de contribuții, plăți, tarife și penalități specifice gospodăririi apelor.

Pragul de 0,2 litri pe secundă se aplică excepției pentru gospodăria proprie, nu activităților economice

Limita legală de 0,2 litri pe secundă înseamnă, în cifre ușor de urmărit, 12 litri pe minut, 720 de litri pe oră sau aproximativ 17,28 metri cubi pe zi, dacă pomparea ar merge continuu. Acesta este pragul maxim până la care folosirea apei pentru casa proprie, grădină și animale din gospodărie rămâne în afara obligației de autorizare.

Pentru comparație, Foraje Buzău și împrejurimi notează că o familie de patru persoane consumă în medie sub 1 metru cub pe zi, inclusiv udatul unei grădini obișnuite. Rezultă că pragul legal este mult peste consumul normal al unei gospodării, dar nu acoperă automat o activitate economică.

Legea vorbește despre debitul prelevat, adică apa scoasă efectiv din puț, nu despre cât ar putea da forajul în teorie. #hubcasa arată, pe aceeași linie, că limita nu este un consum zilnic, ci un debit, motiv pentru care trebuie verificată pompa și, unde este cazul, măsurat debitul efectiv.

Folosirea apei pentru venit scoate forajul din excepția pentru gospodărie

În momentul în care apa extrasă intră într-o activitate economică, scutirea pentru gospodăria proprie nu mai funcționează. Aici intră o fermă, o pensiune, o spălătorie, un atelier, irigațiile comerciale sau orice altă folosință din care se obțin venituri.

Practic, două puțuri identice pot intra în regimuri administrative diferite dacă apa este folosită diferit. Comporsa explică limpede că încadrarea concretă o dă administrația bazinală, nu executantul lucrării. Un puț pentru casă poate rămâne în folosință liberă, în timp ce un puț folosit pentru o fermă sau pentru alimentarea mai multor gospodării intră în regimul de avizare și autorizare.

„De asemenea, sunt vizate captările ilegale de ape, ceea ce nu e cazul fântânilor care sunt prevăzute expres în legea apelor ca fiind captare legală. Așadar, nu poate fi pus semnul egal între folosirea apei dintr-o fântână pentru băut, udatul grădinii sau adăpatul animalelor și captările ilegale de apă realizate la scară mare, în scop economic, cu încălcarea legii și cu efecte semnificative asupra resurselor de apă ori asupra celorlalți utilizatori”, a mai arătat Administrația Națională „Apele Române”.

Acesta este și sensul proiectului de lege pus în dezbatere de Ministerul Mediului pentru transpunerea Directivei UE 2024/1203. Proiectul vizează captările ilegale la scară mare, în scop economic, care produc sau pot produce daune semnificative. Nu introduce nicio taxă pentru apa folosită în gospodăriile populației.

Pentru un foraj economic sunt necesare două acte distincte, luate în două etape

Regimul pentru un puț folosit în afacere are două documente separate, care se obțin în momente diferite ale lucrării:

• Avizul de gospodărire a apelor se obține înainte de execuția forajului și confirmă că lucrarea poate fi realizată în locul și în condițiile propuse.
• Autorizația de gospodărire a apelor se obține după execuție și dă dreptul de exploatare a forajului.
• Avizul își pierde valabilitatea dacă lucrările nu încep în termen de 2 ani de la emitere.
• Autorizația se emite în cel mult 60 de zile lucrătoare de la depunerea dosarului complet și este valabilă până la 5 ani, după care trebuie reînnoită.

Confuzia dintre cele două acte apare frecvent, dar diferența este simplă: avizul aprobă soluția tehnică înainte să intre utilajul în teren, iar autorizația reglementează folosirea apei după ce puțul există deja.

Autoritatea competentă se schimbă la pragul de 0,5 litri pe secundă

În exemplul pentru județul Buzău, actele de reglementare pentru debitele totale de până la 0,5 litri pe secundă sunt emise de Sistemul de Gospodărire a Apelor, iar pentru debitele care depășesc acest prag, de Administrația Bazinală de Apă.

În județul Buzău, exemplul dat de Foraje Buzău și împrejurimi arată aceeași împărțire: SGA Buzău gestionează forajele de până la 0,5 litri pe secundă, iar Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița pe cele peste acest prag. Logica rămâne aceeași și în restul țării, pe baza arondării pe bazin hidrografic.

Dosarul pentru aviz începe cu primăria și cu evaluarea de mediu

Pentru un foraj care iese din excepția gospodăriei proprii, pașii pornesc înainte de lucrarea propriu-zisă. Etapele pregătitoare includ documente administrative și tehnice care nu pot fi sărite.

• Certificatul de urbanism se obține de la primăria localității și arată ce avize sunt necesare pentru foraj.
• Decizia etapei de evaluare inițială se ia de la Agenția pentru Protecția Mediului.
• Documentația tehnică pentru aviz cuprinde studiul hidrogeologic, planurile de amplasament, datele tehnice ale forajului, inclusiv adâncimea, diametrul, coloana și filtrele, plus măsurile de protecție.
• Documentația trebuie întocmită de un proiectant atestat de Ministerul Mediului.
• Cererea de aviz se depune la autoritatea competentă, inclusiv online, pe platforma dedicată avizelor și autorizațiilor.
• Începerea lucrărilor se anunță în scris autorității emitente cu cel puțin 10 zile înainte.

După execuție urmează cererea pentru autorizație, însoțită de procesul-verbal de recepție, schema instalației, regulamentul de exploatare, fișa de inventariere a forajului și planul de prevenire a poluărilor accidentale.

Pentru forajele care necesită autorizație, #hubcasa arată că instalația trebuie echipată și cu un aparat certificat pentru măsurarea debitului și a volumului de apă captat.

Studiul hidrogeologic și proiectul tehnic sunt piesele grele din documentație

Documentația tehnică nu înseamnă un formular simplu. Comporsa explică faptul că studiul hidrogeologic descrie straturile de sub teren, acviferul vizat, adâncimea la care se așteaptă apa și debitul care poate fi extras. Pe acest studiu se sprijină restul dosarului.

Proiectul tehnic descrie puțul înainte de execuție: metoda de foraj, diametrele, coloana de tubaj, zona de filtre și izolarea față de apa de suprafață. Pentru captările de apă subterană, documentațiile pot intra la expertiza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, iar un dosar slab fundamentat se poate întoarce cu cereri de completări.

Comporsa mai punctează că nu adâncimea, ci folosința apei și capacitatea instalației decid regimul juridic. Un puț de casă și o captare pentru o hală pornesc de la aceeași lege, dar dosarele arată diferit tocmai pentru că scopul folosinței este diferit.

Normele sanitare rămân obligatorii chiar și când nu se cere autorizație

Lipsa obligației de autorizare pentru gospodăria proprie nu înseamnă că puțul poate fi amplasat oriunde și oricum. Normele de igienă și sănătate publică cer câteva condiții minime de protecție a sursei.

• Puțul trebuie amplasat la cel puțin 10 metri de orice sursă posibilă de poluare, cum sunt grajdurile, cotețele, platformele de gunoi, fosele septice sau latrinele.
• Stratul de apă utilizat trebuie să fie la o adâncime de cel puțin 6 metri.
• În jurul puțului trebuie amenajată o zonă de protecție de 1,5 metri, cimentată sau pavată.
• Gura puțului trebuie închisă cu capac.
• Apa trebuie analizată la un laborator autorizat înainte de consum și apoi periodic.

Foraje Buzău și împrejurimi arată că la forajele tubate, cu coloană PVC și filtru de cuarț, riscul de contaminare de la suprafață este mai mic decât la fântânile săpate, dar distanțele față de sursele de poluare rămân obligatorii.

Amenzile pornesc de la 10.000 de lei și urcă la 40.000 de lei

Dacă avizul sau autorizația erau obligatorii și totuși forajul este executat sau pus în funcțiune fără ele, sancțiunile sunt contravenționale și mari.

Pentru persoane fizice, amenzile sunt între 10.000 și 15.000 de lei. Pentru persoane juridice, intervalul este între 35.000 și 40.000 de lei. Pe lângă amendă, se poate adăuga obligația de intrare în legalitate sau chiar de dezafectare a lucrării.

Pentru un puț gospodăresc care respectă excepția de la art. 9 din Legea Apelor, aceste sancțiuni nu se aplică. Riscul apare când folosința reală este economică sau când debitul și regimul lucrării cer acte, iar acestea lipsesc.

Diferența practică este simplă pe hârtie, dar scumpă dacă este ignorată

Pentru casă, grădină și animale din propria gospodărie, sub pragul de 0,2 litri pe secundă, apa subterană poate fi folosită liber și gratuit, fără autorizație de gospodărire a apelor. Pentru fermă, pensiune, hală, irigații comerciale sau altă activitate care produce venituri, lucrarea intră în regimul complet de avizare și autorizare.

Scutirea pentru puțul gospodăresc privește avizul și autorizația de gospodărire a apelor. În funcție de amplasament, pot rămâne aplicabile cerințe de urbanism, mediu sau protecție sanitară.

Administrația Națională „Apele Române” a amintit, în același context, că apa este o resursă naturală limitată, iar România se confruntă tot mai des cu secetă hidrologică și cu reducerea resurselor în numeroase bazine. În acest cadru, „Din acest motiv, administrarea responsabilă a resurselor de apă și combaterea exploatărilor ilegale reprezintă obligații esențiale ale autorităților statului pentru protejarea interesului public și a drepturilor cetățenilor”, au subliniat reprezentanții instituției.

Pentru exploatațiile mici care caută o rezervă de apă în perioadele de secetă, linia de demarcație rămâne una clară: uzul strict gospodăresc poate merge fără birocrație, dar orice captare care intră în circuit economic trebuie pornită cu actele în regulă și cu protecția sanitară a sursei respectată din prima zi.