ONU avertizează că alimentele s-ar putea scumpi încă șase până la nouă luni din cauza costurilor din agricultură

În trimestrul al treilea din 2026, produsele agricole s-au scumpit cu 13% pe piața mondială, arată datele IFAD prezentate de Digi24. Conflictul din Orientul Mijlociu a împins în sus costurile energiei, cu efecte asupra îngrășămintelor și carburanților, dar și asupra producției și transportului de alimente.

„În următoarele șase până la nouă luni, vom asista la creșteri continue ale prețurilor alimentelor, dar aș spune chiar și la o inflație în ceea ce privește alimentele, ceea ce va afecta în special populațiile care, de fapt, își permit cel mai puțin acest lucru”, a declarat marți Alvaro Lario, președintele IFAD, într-un interviu acordat AFP, în marja reuniunilor Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale de la Bangkok.

Costurile mai mari pot schimba fertilizarea și alegerea culturilor

Micile exploatații furnizează aproximativ o treime din hrana produsă la nivel mondial. În multe țări în curs de dezvoltare, contribuția lor ajunge până la 70%, potrivit IFAD. Tocmai această categorie de agricultori este printre cele mai expuse scumpirii îngrășămintelor și combustibililor.

Perturbările navigației prin Strâmtoarea Ormuz îngreunează aprovizionarea cu îngrășăminte, relatează dosarele.ro. Stocurile de fertilizanți și carburanți au amortizat la început efectele pentru unele ferme. Prelungirea incertitudinii i-ar putea determina însă pe agricultori să folosească mai puține îngrășăminte, ceea ce ar putea reduce producția obținută pe suprafața cultivată.

Carburanții mai scumpi se regăsesc în cheltuielile lucrărilor mecanizate, inclusiv la recoltare. Separat, majorarea tarifelor de transport se transmite în prețul produselor. Sunt anticipate noi scumpiri în trimestrul al patrulea din 2026 și în primele luni ale anului 2027.

Incertitudinea poate modifica și structura culturilor. Micii fermieri ar putea prefera plante care aduc încasări mai repede, renunțând la unele culturi mai profitabile, dar cu perioadă de producție mai lungă. O asemenea alegere ar putea afecta câștigul exploatațiilor și cantitățile anumitor produse oferite pe piețele internaționale.

Dependența de importuri amplifică expunerea. Asia de Sud-Est este vulnerabilă prin necesarul de energie importată, iar țările din Golful Persic prin volumele de alimente cumpărate din afară. Perturbarea exporturilor de grâu din zona Mării Negre adaugă presiune pe piețe.

În următoarele săptămâni, aprovizionarea va depinde și de înțelegerea propusă cu sprijinul ONU între Statele Unite și Iran privind regulile de tranzit pentru navele care transportă îngrășăminte. Fără un acord, asigurarea hranei ar putea deveni mai dificilă în unele regiuni din Asia și Africa.

Hrana mai scumpă restrânge accesul la produse nutritive

Aproape o persoană din trei, la nivel mondial, nu are veniturile necesare pentru o alimentație sănătoasă, potrivit lui Lario. Cifrele ONU indică aproximativ 260 de milioane de persoane afectate de insecuritate alimentară, adică dificultăți în asigurarea hranei necesare.

„Așadar, cred că prețul unei alimentații sănătoase, ceea ce înseamnă o creștere a prețurilor la leguminoase, legume și carne, are un impact major asupra a ceea ce oamenii își pot permite să consume”, a explicat el.

În economiile în curs de dezvoltare, cumpărarea alimentelor absoarbe o parte însemnată din bugetul familiei. Chiar și majorările moderate de preț pot reduce cantitatea și calitatea hranei pe care gospodăriile și-o permit.

Energia, datoriile și El Niño limitează capacitatea de intervenție a statelor

Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) avertizează că suprapunerea scumpirii energiei, creditelor costisitoare și unui episod El Niño foarte puternic ar putea împinge din nou în sărăcie zeci sau chiar sute de milioane de oameni, potrivit goldring.ro. Administratorul PNUD, Alexander De Croo, spune că economiile în curs de dezvoltare au bugete limitate pentru protejarea populației și nu și-au refăcut rezervele după pandemia de Covid.

Cele trei presiuni au efecte distincte:

• Energia: barilul de petrol a trecut din nou de 100 de dolari după reluarea ostilităților în Orientul Mijlociu. Potrivit PNUD, izbucnirea războiului cu Iranul, cu șapte luni mai devreme, a adus cel mai grav șoc petrolier din istorie la nivel mondial.
• Împrumuturile: Fundația Rockefeller arată că statele în curs de dezvoltare alocă, în medie, peste 10% din venituri plății dobânzilor, cea mai mare pondere înregistrată în ultimii 25 de ani. Calculul PNUD este diferit: dobânzile reprezintă aproximativ 9,5% din veniturile publice, de peste trei ori mai mult decât în țările cu venituri ridicate.
• Vremea: intensitatea episodului El Niño ar putea fi fără precedent. De Croo consideră foarte probabile secete de lungă durată între noiembrie și februarie, care ar afecta disponibilitatea hranei și prețurile, mai ales în Asia, Africa și America Latină. Există și riscul unor inundații severe, al unor temperaturi record și al afectării recoltelor în aproximativ 100 de țări.

Subvențiile guvernamentale pentru combustibili fosili ar putea trece de un trilion de dolari în 2026. PNUD estimează că, în absența lor, încă 130 de milioane de persoane ar fi ajuns în sărăcie dacă majorările de preț la energie și hrană s-ar fi transmis integral consumatorilor. Cele mai vulnerabile sunt Asia de Sud, Asia de Est și Africa Subsahariană.

Retragerea ajutoarelor, pe fondul epuizării resurselor bugetare, ar putea provoca tulburări sociale și afecta investițiile în sănătate, educație și energie regenerabilă, avertizează agenția. Tot PNUD semnalează prima creștere din ultimii 15 ani a sărăciei multidimensionale, adică suprapunerea mai multor lipsuri. Aproximativ 1,2 miliarde de oameni se confruntă simultan cu probleme precum hrana insuficientă, lipsa apei curate și imposibilitatea copiilor de a merge la școală.

Subvențiile pot ajuta temporar, dar fermele au nevoie și de investiții

Guvernele pot sprijini pe termen scurt agricultorii prin subvenționarea îngrășămintelor și combustibililor, spune Lario. Joi, Grupul celor Șapte (G7) s-a angajat să mobilizeze 2,5 miliarde de dolari pentru statele expuse dificultăților de aprovizionare cu hrană, îngrășămintele fiind o prioritate.

„Lecția importantă este că aceste șocuri vor continua în timp. Așadar, cea mai importantă lecție este că, de fapt, ar trebui să ne consolidăm reziliența pentru următorii trei până la cinci ani”, a subliniat președintele IFAD.

El susține diversificarea culturilor și a activităților prin care produsele ajung de la fermă la consumator, precum și întărirea capacității țărilor de a-și acoperi necesarul alimentar. În opinia sa, ajutorul de urgență trebuie însoțit de investiții care reduc expunerea agriculturii la șocuri economice și geopolitice.

„Securitatea alimentară devine acum, în multe țări, o chestiune de securitate națională”, a adăugat Lario.

În cadrul reuniunilor de la Bangkok, De Croo a solicitat creditorilor multilaterali și donatorilor soluții de finanțare mai accesibile pentru gospodăriile vulnerabile. În opinia sa, noi negocieri pentru restructurarea datoriilor ar lua prea mult timp. A amintit de suspendarea plăților în timpul pandemiei, dar a spus că țările în curs de dezvoltare trebuie să atragă investiții prin proiecte viabile și bună guvernare, nu să rămână permanent dependente de ajutor extern.

Marina Zucker-Marques, cercetătoare în cadrul Boston University Global Development Policy Center, spune că instituțiile financiare trebuie să privească dincolo de sprijinul pentru bugetele publice. Banii ar trebui direcționați și către sectoare care ajută economiile să reziste mai bine șocurilor.

Pentru micii fermieri, adaptarea la schimbările climatice rămâne o nevoie de finanțare. Aceștia au primit sub 1% din fondurile globale pentru combaterea schimbărilor climatice, potrivit lui Lario. Oficialul cere investiții mai mari pentru adaptarea agriculturii, întrucât schimbările climatice afectează atât starea solului, cât și apa disponibilă culturilor.