Carnea de pasăre procesată din China ajunge la 10% din piața UE și presează producătorii europeni

Din 2022, cota Chinei pe piața produselor din carne de pasăre procesată din Uniunea Europeană s-a dublat, ajungând la 10%, conform datelor firmei de consultanță Gira, prezentate de Reuters și preluate de Observator News. În Marea Britanie, cota s-a triplat și depășește 14%. Expansiunea pune presiune inclusiv pe producătorii din Germania.

Exporturile chinezești de produse din carne de pui au însumat 2,6 miliarde de dolari în 2025, aproape dublu față de nivelul din 2020, potrivit datelor Administrației vamale chineze.

Furnizorii europeni au un concurent mai ieftin în Asia

Michael Boddington, consultant în agribusiness, adică în afaceri agricole, consideră că trecerea Chinei de la cumpărător la exportator emergent perturbă piața globală a cărnii. Importatorii asiatici, aprovizionați în mod tradițional din Europa și de pe continentul american, au acum o alternativă mai ieftină. Producătorii din întreaga lume încearcă să facă față acestei concurențe.

Extinderea nu se limitează la pasăre. Exporturile chinezești de produse lactate sunt pe cale să atingă 600 de milioane de dolari în 2026, dublu față de nivelul de acum trei ani. Laptele praf chinezesc concurează deja cu produsele din Noua Zeelandă și Europa în Nigeria și Bangladesh.

„Fiecare companie chineză din sectorul zootehnic plănuiește să se extindă peste hotare. Dacă vrei să crești, trebuie să ieși pe piețele externe”, a declarat Zhang Yuan, director de marketing pentru lapte praf destinat sugarilor la Yili, în relatarea Reuters.

Agricultura și industria alimentară rămân printre puținele sectoare în care China are deficit comercial, adică valoarea importurilor o depășește pe cea a exporturilor. În 2025, deficitul a fost de puțin peste 100 de miliarde de dolari, dar se află în scădere.

Subvențiile au extins producția peste cererea internă

Autoritățile de la Beijing au sprijinit prin subvenții extinderea marilor producători de carne și lactate. Obiectivele au fost asigurarea hranei și refacerea efectivelor după epidemia de pestă porcină africană din 2018 și pandemia de COVID-19.

Între 2022 și 2024, din fiecare 100 de unități de venit brut ale producătorilor agricoli chinezi, aproximativ 13 au provenit din subvenții. Este o pondere de aproape trei ori mai mare decât la începutul anilor 2000.

Fermele subvenționate contribuie acum la o capacitate de producție mai mare decât poate absorbi cererea. Evoluțiile diferă între sectoare:

• În 2025, carnea de porc a ajuns la o producție record de 59 de milioane de tone.
• Producția de carne de pasăre a fost cu 7% mai mare în 2025.
• În sectorul lactatelor, obiectivele oficiale stabilite pentru 2025 fuseseră depășite deja cu doi ani înainte.

Cererea internă foarte scăzută a afectat cel mai mult prețurile cărnii de porc. Au scăzut însă și prețurile la carnea de pasăre și la lactate. Pentru marii producători, tot mai dominanți pe piața chineză, exporturile reprezintă soluția pentru vânzarea producției.

Consumul se mută de la porc spre pasăre

Timp de decenii, carnea de porc a avut un rol central în alimentația muncitorilor din orașele și fabricile Chinei. Țara a ajuns să dețină jumătate din efectivele mondiale de porci. Necesarul de hrană al acestora, în special de soia, a reconfigurat fluxurile comerciale din Midwest până în Brazilia.

Preferințele consumatorilor s-au schimbat. Bucățile grase de porc, folosite în bucătăria tradițională, sunt mai puțin apreciate de locuitorii orașelor preocupați de sănătate. Consumul de carne de porc pe locuitor a scăzut cu 13% față de maximul din 2023, conform datelor oficiale chineze și presei de stat. În schimb, consumul de carne de pasăre pe locuitor a crescut cu peste 50% în deceniul încheiat în 2024.

Huang Weiying, crescătoare de porci din provincia Hebei, mai avea doar 10 porci când a fost vizitată de jurnaliștii Reuters în august 2026. În perioada de vârf deținuse peste 500 de capete. Avea datorii de aproximativ 75.000 de dolari și intenționa să sacrifice ultimele animale până în toamnă.

„Cresc porci de peste două decenii, dar niciodată nu a fost atât de greu ca în ultimii doi ani. Prețurile la carnea de porc sunt foarte mici. Oamenii de la oraș pur și simplu au încetat să mai consume carne de porc”, a declarat Huang Weiying pentru Reuters.

Comisia monitorizează puiul și pregătește etichetarea originii

Importurile alimentare ieftine din China au atras atenția producătorilor și autorităților occidentale, alimentând tensiunile comerciale. Concurența prin prețuri mici are precedente în sectoare precum oțelul, panourile fotovoltaice și vehiculele electrice.

În iulie 2026, Comisia Europeană a deschis o anchetă antidumping privind importurile de rață Peking, după ce producătorii locali au susținut că subvențiile chineze creează concurență neloială. Procedura verifică practicile de vânzare la prețuri care dezavantajează producătorii de pe piața de destinație.

În septembrie 2026, proteinele din mazăre importate din China au fost vizate de taxe antidumping de 41% până la 67%, stabilite de Comisia Europeană. Pentru carnea de pui nu există o astfel de măsură, însă autoritățile europene urmăresc evoluția pieței, a spus un purtător de cuvânt al Comisiei pentru Reuters.

Alimentele importate în Uniunea Europeană trebuie să respecte aceleași standarde de sănătate și siguranță ca produsele locale, a precizat Comisia Europeană pentru Reuters.

Uniunea Europeană intenționează să consolideze etichetarea originii produselor din 2027, începând cu produsele din carne de pasăre.