Ce loc poate avea sorgul în fermele afectate de secetă și cum se împart utilizările între hrană, furaje și industrie

Potrivit Sorghum ID, în România, sorgul-boabe ocupa 16.000 ha în datele prezentate pentru 2024. Cultura se înscria într-o extindere europeană: suprafața cultivată cu sorg depășea 250.000 ha, iar cea destinată sorgului-boabe crescuse cu 34% într-un an.

Seceta justifică interesul pentru rotație, dar afectează și sorgul

Lipsa precipitațiilor și temperaturile ridicate au redus randamentele culturilor din România în 2024, în special la porumb. Acesta este contextul agricol în care sorgul apare ca alternativă pentru rotațiile din zonele cu secetă recurentă.

Consumul alimentar a susținut creșterea cererii

Datele mondiale pentru 2024 separă trei utilizări ale recoltei, cu evoluții diferite:

• Consumul uman: cererea a ajuns la 30 milioane tone, în creștere cu 5,9%. Evoluția a fost legată în principal de creșterea producției din Sudan destinate alimentației.
• Furajarea: sectorul era estimat la 24,5 milioane tone, fără schimbare. Reducerea cererii din China și nivelul producției din Statele Unite au contribuit la această evoluție.
• Consumul industrial: estimarea indica 4,5 milioane tone, cu o creștere de 2,4%.

Pentru anul de producție 2024/25, estimarea mondială era de 61,3 milioane tone, cu 4,3% peste cele 58,8 milioane tone din 2023/24. Seria anterioară consemna 61,4 milioane tone în 2021/22 și 57,7 milioane tone în 2022/23.

Africa avea o producție estimată la 28,3 milioane tone în 2024 și ocupa primul loc la nivel regional. Între principalii producători africani se aflau Nigeria, cu 7 milioane tone, Sudanul, cu 5,3 milioane tone, și Etiopia, cu 4,1 milioane tone.

Statele Unite rămâneau pe locul al doilea între producătorii de sorg, dar recolta scădea de la 8,1 la 7,1 milioane tone, din cauza căldurii excesive și a deficitului hidric.

În India, producția cobora de la 4,4 milioane tone în 2023 la o estimare de 4,2 milioane tone în 2024. Rusia, China și Australia aveau producții relativ stabile.

Creșteri erau indicate pentru Mexic, de la 4,3 la 4,5 milioane tone, Brazilia, de la 5 la 5,2 milioane tone, și Argentina, de la 2,6 la 3 milioane tone. Pentru Europa, producția era estimată să urce de la 0,8 la 1 milion de tone.

Franța conducea extinderea europeană a sorgului-boabe

În Uniunea Europeană (UE), Franța ocupa primul loc la producția de sorg, cu o suprafață de 103.000 ha, aproape cu 89% mai mare într-un an. Următoarele poziții reveneau Ungariei, cu 44.940 ha, Italiei, cu 40.580 ha, și României.

Pentru sorg-siloz, suprafața din cele 27 de state membre ajunsese la 98.000 ha, în creștere cu 11%. Extinderea provenea în principal din Franța, cu 35.000 ha și un avans de 17%, Italia, cu 30.000 ha și o creștere de 20%, și Polonia, cu 5.000 ha și un plus de 5%.

În afara Uniunii, Rusia înregistra o creștere de 40% a suprafeței de sorg-siloz, până la aproape 170.000 ha.

Producția europeană de semințe urma să refacă stocurile

În 2024, Europa alocase 2.600 ha producerii semințelor de sorg, cea mai mare suprafață de multiplicare înregistrată până atunci. În 2023 erau 1.950 ha, iar în anul de producție 2018-2019 numai 675 ha.

Principalele suprafețe de multiplicare se aflau în Ungaria, cu 1.050 ha, Franța, cu 1.006 ha, și Spania, cu 400 ha. Recolta de semințe urma să permită refacerea stocurilor, reduse pe fondul extinderii puternice a suprafețelor însămânțate cu sorg în 2024.

Estimările din 2025 oferă repere pentru celelalte culturi din rotație

Potrivit AgroIntel, buletinul lunar elaborat de Serviciul științific al Comisiei Europene, prezentat la 25 iunie 2025, indica randamente în creștere pentru principalele culturi din România. Prognozele pentru cereale și oleaginoase rămâneau totuși sub mediile europene.

Pentru cereale, estimările de producție la hectar și comparațiile erau următoarele:

• Grâu: 5,13 tone/ha, cu 11% peste 2024 și cu 25% peste media ultimilor cinci ani. Era cel mai mare randament estimat pentru România în ultimii 15 ani. Media europeană era de 5,86 tone/ha, iar maximul prognozat, în Irlanda, de 9,85 tone/ha.
• Orz: 4,76 tone/ha, în creștere cu 1% față de 2024 și cu 19% față de media ultimilor cinci ani. Media europeană era de 5,23 tone/ha, iar Belgia avea cel mai mare randament prognozat, de 7,96 tone/ha.
• Porumb: 4,65 tone/ha, cu 63% peste 2024, față de o medie europeană de 7,46 tone/ha. România avea cel mai mic randament dintre țările cuprinse în datele buletinului, urmată de Bulgaria. Maximul era estimat în Spania, la 11,9 tone/ha.
• Secară: 3,10 tone/ha, cu 4% peste anul precedent. Media europeană era de 4,19 tone/ha, iar Danemarca avea cea mai mare estimare, de 6,29 tone/ha.
• Triticale: 4,33 tone/ha, cu 2% peste 2024 și cu 19% peste media ultimilor cinci ani. Media europeană era de 4,44 tone/ha, iar Germania conducea cu 5,81 tone/ha.

La floarea-soarelui, prognoza pentru România era de 2,04 tone/ha, față de 1,18 tone/ha în 2024. Media europeană ajungea la 2,11 tone/ha, iar cel mai mare randament era estimat în Croația, la 2,97 tone/ha.

Pentru rapiță, estimarea era de 2,91 tone/ha, cu 29% peste 2024 și cu 12% peste media ultimilor cinci ani. Reperul european era de 3,18 tone/ha, iar Irlanda avea maximul prognozat, de 4,80 tone/ha.

La soia era indicată o creștere de 9%, până la 2,22 tone/ha. Media europeană era de 2,85 tone/ha, iar cea mai bună producție la hectar era estimată în Italia, la 3,46 tone/ha.

Sfecla de zahăr avea o prognoză de 36,5 tone/ha în România, cu 9% peste anul precedent și cu 5% peste media ultimilor cinci ani. Media europeană era de 76,3 tone/ha, cu un maxim de 86,5 tone/ha în Belgia.

Pentru cartofi, estimarea românească ajungea la 16,3 tone/ha, cu 30% peste anul anterior și cu 6% peste media ultimilor cinci ani. Media europeană era de 37,1 tone/ha, iar Danemarca avea cel mai mare randament prognozat, de 45,1 tone/ha.

Separat de datele despre sorg: calendarul general al avansului agricol din 2026

Pentru Campania 2026, plățile în avans sunt programate între 16 octombrie și 30 noiembrie 2026. Procentele anunțate sunt de 75% din cuantumul intervențiilor finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și de 85% pentru cele finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Aceste procente se referă la intervențiile finanțate din cele două fonduri, nu la o subvenție distinctă pentru sorg. Sumele sunt destinate sprijinirii lucrărilor de toamnă și cheltuielilor curente ale fermelor.

Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 288/2026, intrat în vigoare la 9 octombrie 2026, stabilește condițiile de acordare a avansului și realocările financiare pentru plățile directe din FEGA.

Potrivit AgroInfo, la ședința din 12 octombrie 2026, convocată de directorul general al APIA, Melinda Kerekes, conducerea agenției de plăți și personalul implicat în autorizare și plată au stabilit măsuri de organizare pentru autorizarea unui număr cât mai mare de fermieri încă din primele zile ale campaniei.