Merz refuză creșterea finanțării agricole, în timp ce fermierii germani solicită minimum 500 de miliarde de euro

Tabăra statelor care cer restrângerea cheltuielilor europene urmărește o reducere de 20% în raport cu proiectul Comisiei Europene, potrivit agrarheute, citat de Agrimedia. Merz este considerat liderul neoficial al acestui grup.

Despre solicitările unor state de a primi alocări suplimentare, Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, a declarat la sosirea la summit, conform stenogramei guvernului german: „Avem nevoie de unanimitate în Consiliu și suntem departe de ea. Există o serie de colegi care vor mai multe fonduri. Eu nu văd categoric acest lucru, mai ales pentru tot ce ține de coeziune și de politica agricolă”.

El a cerut diminuarea substanțială a proiectului Comisiei, despre care susține că este cu 50% mai mare decât cadrul financiar în vigoare. „Niciun stat membru al Uniunii Europene nu își poate permite să plătească contribuții de această amploare”, a argumentat cancelarul.

Organizația fermierilor germani vrea bani rezervați exclusiv agriculturii

Pentru Politica Agricolă Comună (PAC) din 2028-2034, Uniunea Fermierilor din Germania, Deutscher Bauernverband (DBV), solicită minimum 500 de miliarde de euro. Banii ceruți sunt pentru întreaga Uniune și pentru cei doi piloni ai PAC. DBV vrea și un buget distinct pentru agricultură, din care să fie finanțat numai acest sector.

Joachim Rukwied, președintele DBV, a explicat poziția organizației în comunicatul din 12 octombrie, referindu-se la compromisul propus de președinția irlandeză a Consiliului UE: „După mai bine de un an de dezbateri intense, propunerea președinției irlandeze este dezamăgitoare pentru agricultură. Provocările decisive ale politicii agricole nu sunt abordate: niciun fond agricol separat, niciun pilon II asigurat clar, nicio protecție sigură față de inflație”.

Organizația se opune micșorării sprijinului de bază acordat pe suprafață, reducerilor obligatorii ale plăților pe măsură ce suma primită crește și introducerii unui plafon maxim. Ultimele două mecanisme sunt numite degresivitate și plafonare.

Pentru fermele germane, scenariul descris de agrarheute este condiționat de impunerea poziției cancelarului: sprijinul de bază ar putea coborî sub 90 de euro pe hectar.

Comisia propune un fond unic și un plafon anual pentru fermele mari

Proiectul Comisiei Europene ar integra PAC, după 2027, în planurile naționale și regionale de parteneriat. Finanțarea ar trece la un singur fond, în locul organizării actuale în doi piloni.

Pentru veniturile fermierilor și intervențiile în crize agricole, proiectul rezervă minimum 300 de miliarde de euro. Repartizarea acestor bani și accesul suplimentar propus pentru state sunt următoarele:

• 293,7 miliarde de euro ar susține veniturile agricultorilor.
• 6,3 miliarde de euro ar finanța intervențiile atunci când apar perturbări pe piețele agricole.
• 45 de miliarde de euro din planurile naționale ar deveni accesibile din 2028, în loc să fie disponibile abia la revizuirea de la jumătatea perioadei.

Pentru exploatațiile mari, Comisia propune limitarea plăților directe la 100.000 de euro anual. Proiectul include și aplicarea obligatorie a reducerilor degresive.

Sumele rezervate veniturilor și crizelor acoperă componente diferite de bugetul agricol integral solicitat de DBV. Alte finanțări pentru agricultură și mediul rural ar putea veni prin planurile mai ample. Copa-Cogeca, organizația care reprezintă fermierii și cooperativele agricole europene, susține păstrarea unei politici agricole comune finanțate corespunzător după 2027, relatează Revista Ferma.

Compromisul irlandez reduce bugetul total, dar păstrează alocările agricole propuse anterior

Pe 10 octombrie, președinția irlandeză a prezentat un proiect de 1.620 de miliarde de euro pentru întregul buget european. Valoarea este mai mică decât propunerea Comisiei cu 141 de miliarde de euro, respectiv 8%, dar depășește cu 30% bugetul actual.

În această variantă rămân alocările naționale pentru agricultură, pescuit și coeziune din compromisul prezentat de președinția cipriotă în iunie 2026. Președinția irlandeză precizează că aceste alocări nu au fost majorate în comparație cu bugetul în vigoare.

Raportorii Parlamentului European pentru următorul buget multianual, românul Siegfried Mureșan și portugheza Carla Tavares, au contestat compromisul într-o declarație comună: „Propunerea președinției irlandeze nu poate fi punctul de plecare pentru un acord. O reducere de 8% față de propunerea Comisiei, care menține deja bugetul doar la nivelul perioadei actuale, ar însemna slăbirea capacității noastre de a acționa. Ar însemna subfinanțarea agriculturii și reducerea sprijinului pentru regiunile noastre”.

În evaluarea celor doi, după luarea în calcul a inflației, puterea de cumpărare a bugetului european ar fi cu 161 de miliarde de euro mai mică decât în perioada actuală, o reducere de 10%.

România cere protejarea finanțării și a regulilor pentru agricultură

Înaintea summitului, președintele României, Nicușor Dan, și șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, au convocat liderii celor 17 state din grupul „Prietenii Coeziunii”.

Președintele român a anunțat pe platforma X patru priorități comune:

• Resurse suficiente pentru îndeplinirea obiectivelor Uniunii.
• Protejarea politicii de coeziune și a PAC, atât în privința finanțării, cât și a regulilor de aplicare.
• Contribuții echitabile ale statelor membre.
• Eliminarea rabaturilor bugetare, adică a reducerilor acordate la contribuții.

Poziția fusese anunțată de Administrația Prezidențială pe 9 octombrie: România susține un buget european ambițios, care să păstreze finanțarea globală destinată politicilor agricole și de coeziune.

Austria susține protejarea acestor domenii, deși aparține taberei care solicită economii. „Dacă fondurile UE cresc în valoare nominală, atunci nu pot scădea pentru agricultură și coeziune”, a declarat Christian Stocker, cancelarul Austriei.

Din grupul celor șase state care cer restrângerea bugetului fac parte Germania, Suedia, Danemarca, Țările de Jos, Finlanda și Austria. Împreună asigură 40% din contribuțiile la bugetul comun, iar Germaniei îi revine aproximativ un sfert, potrivit relatării DCNews din 11 octombrie.

Negocierile agricole continuă pe 26 și 27 octombrie

Summitul s-a încheiat fără un acord bugetar. Merz spusese că nu așteaptă o înțelegere la această reuniune, dar considera posibil un rezultat în noiembrie sau decembrie.

Aprobarea bugetului cere votul unanim al statelor în Consiliu și acceptul Parlamentului European, exprimat prin majoritate absolută.

Pe 26 și 27 octombrie, miniștrii agriculturii se întâlnesc la Luxemburg. Consiliul Agricultură și Pescuit urmărește convenirea unei poziții comune parțiale asupra regulamentului de sprijin prin PAC. Următoarea reuniune a Consiliului European este programată în decembrie.

Președinția irlandeză leagă continuitatea finanțării de calendarul negocierilor: un acord până la încheierea anului 2026 ar permite aprobarea legislației în 2027, pentru ca beneficiarii să primească fonduri fără întrerupere din ianuarie 2028.