Cum se finanțează protecția gospodăriilor cu până la 15.000 de lei și cum se cer despăgubiri pentru pagube

Finanțarea acoperă garduri electrice și dispozitive similare

Programul privind protecția speciilor de faună sălbatică, derulat de Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), se adresează persoanelor fizice, potrivit Guvernul României. Banii susțin instalarea gardurilor electrice ori a altor dispozitive similare, pentru prevenirea incidentelor și a pagubelor produse de animale sălbatice. Sunt vizate gospodăriile din România, inclusiv protejarea caselor, a culturilor agricole și a familiilor din zonele cu risc ridicat.

În urma ședinței Comitetului de Avizare din 16 decembrie 2025, instituția a anunțat aprobarea a 545 de dosare, cu o finanțare însumată de 6.803.005,88 de lei. Lista beneficiarilor aprobați poate fi consultată pe site-ul instituției, în secțiunea programului dedicat protecției speciilor de faună sălbatică.

„Prin această inițiativă urmărim să oferim comunităților locale instrumente și soluții practice pentru gestionarea responsabilă a interacțiunilor cu fauna sălbatică. Scopul este reducerea riscurilor și a pagubelor produse, creșterea siguranței cetățenilor și protejarea proprietăților, în paralel cu respectarea și conservarea mediului natural. Demersul contribuie la construirea unui echilibru durabil între nevoile oamenilor și protejarea biodiversității”, a declarat Florin Bănică, președintele instituției, în comunicatul despre aceste aprobări.

Cererea pentru pagube se înregistrează la primăria locului incidentului

Hotărârea de Guvern (HG) nr. 3/2023 a stabilit procedura descrisă de Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM): primăria primește solicitarea, comisia locală constată și evaluează paguba, iar agenției îi revin decizia de despăgubire și plata.

Constatarea nu pornește automat. Este necesară solicitarea scrisă a proprietarului ori a reprezentantului său legal sau convențional, adică împuternicit de acesta. Cererea trebuie depusă și înregistrată la unitatea administrativ-teritorială în care s-a produs paguba.

Formularul standard este pus la dispoziție de primărie. Comunicatul ANPM precizează că acesta trebuie completat în maximum 48 de ore de la constatarea producerii pagubei, împreună cu dovezile cerute de lege pentru situația respectivă.

Procedura privește pagubele provocate culturilor agricole și silvice, animalelor domestice și autovehiculelor implicate în accidente de circulație de exemplare din speciile de interes cinegetic prevăzute în Legea nr. 407/2006. Pentru rănirea sau decesul oamenilor în urma atacurilor animalelor sălbatice, acordarea despăgubirilor se face prin ordin al ministrului mediului.

Comisia evaluează paguba în prezența proprietarului

Comisia constituită la nivel local are trei membri, proveniți din următoarele structuri:

Agenția județeană pentru protecția mediului, care desemnează un reprezentant.

Direcția pentru agricultură județeană, când sunt afectate culturi agricole, culturi silvice sau animale domestice. Pentru pagubele aduse autovehiculelor, participă un reprezentant al administratorului drumului.

Structura teritorială a autorității centrale responsabile de vânătoare, pentru pagubele produse de speciile prevăzute în Legea vânătorii, în fondurile cinegetice și în intravilanele cuprinse în schițele acestora.

Constatarea se face obligatoriu cu participarea proprietarului sau a reprezentantului său. În funcție de situație, trebuie să fie prezent și gestionarul faunei cinegetice al fondului unde a avut loc incidentul. Dacă paguba a fost produsă într-o arie naturală protejată din afara unui fond cinegetic sau într-una în care vânătoarea nu este permisă, la constatare participă administratorul ariei.

Cei trei membri votează hotărârea comisiei. Dacă există dezacorduri, opiniile diferite trebuie consemnate. Proprietarul păgubit și gestionarul faunei cinegetice pot contesta ulterior procesul-verbal de constatare și evaluare.

Despăgubirea depinde și de obligațiile respectate înaintea atacului

„Aceste despăgubiri vor fi acordate urmărindu-se strict cuantumurile stabilite prin Hotărârea de Guvern și modul în care cei care reclamă pagubele și-au respectat, la rândul lor, obligațiile legale. Spre exemplu, proprietarii culturilor agricole au obligația să își recolteze culturile agricole, până la 15 decembrie, așa că după această data, dacă au fost păgubiți, nu mai pot beneficia de despăgubiri. La rândul lor, deținătorii animalelor domestice trebuie să asigure paza animalelor, să aibă câini, să meargă pe anumite trasee ori să adăpostească animalele pe timpul nopții în spații împrejmuite, astfel încât să fie protejate de atacurile animalelor sălbatice. Mai mult decât atât, administratorii fondurilor cinegetice trebuie să realizeze integral, în sezonul de vânătoare anterior, cota de recoltă, inclusiv eventualele suplimentări aprobate, la speciile ale căror exemplare au produs paguba care face obiectul constatării și evaluării, precum și să asigure hrană complementară, ca să prevină deplasarea animalelor către zonele populate”, a explicat Laurențiu Alexandru Păștinaru, prezentat atunci ca președinte al ANPM, în comunicatul privind HG nr. 3/2023.

„Hotărârea a fost adoptată la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor cu intenția ca cei afectați să primească despăgubirile în timp util și la o valoare corectă, dacă și-au respectat obligațiile în privința protejării culturilor, animalelor și bunurilor care le aparțin. Alocarea bugetară anunțată de Ministrul Mediului, Taczos Barna, de 8.000.000 de lei este cea mai mare de până acum și reprezintă atât o modalitate de gestionare durabilă a faunei cinegetice, cât și o protecție pentru oameni, culturi gricole/silvice și a animalelor domestice. Pentru ANPM, răspunderea atribuită prin HG 3/2023 este foarte mare, având în vedere că un reprezentant al nostru trebuie să facă parte obligatoriu din comisia de constatare și de evaluare a pagubelor”, a mai explicat Păștinaru, referindu-se la finanțarea despăgubirilor și la responsabilitățile agenției.

La acel moment, președintele agenției semnala necesitatea reorganizării activității și a unor fonduri suplimentare în fiecare județ, pentru deplasarea reprezentanților la constatări în termenele cerute.

El arăta că domeniul conservării naturii și biodiversității avea câte un singur angajat la nivel județean, iar unele agenții locale nu aveau niciun angajat pe această specializare. În majoritatea agențiilor, un singur autovehicul deservea toate activitățile, inclusiv autorizările. Păștinaru considera dificilă programarea deplasărilor în aceste condiții, dar își exprima încrederea că vor fi găsite soluții împreună cu ministerul.

Valoarea culturii sau a animalului stabilește baza plății

Comisia folosește repere diferite în funcție de bunul afectat:

Pentru culturile agricole, calculul pornește de la valoarea de piață a producției vegetale, determinată după regulile hotărârii.

Pentru animalele domestice ucise, albinele fiind exceptate, se ia în calcul valoarea de înlocuire. Contează specia, rasa și valoarea genetică și zootehnică a animalului.

Pentru animalele domestice rănite și pentru stupine, suma acordată are drept plafon valoarea de înlocuire la data pagubei: a animalului, respectiv a stupului și a materialului biologic apicol.

Intervenția în localități poate începe cu metoda adecvată situației

La 6 noiembrie 2025, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a anunțat adoptarea unei ordonanțe care modifică Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr. 81/2021. Pentru urșii semnalați în interiorul localităților, reglementarea elimină obligația de a parcurge gradual metodele de intervenție.

Echipele pot alege direct alungarea, tranchilizarea, relocarea sau, atunci când situația o impune, împușcarea ori eutanasierea.

„Această ordonanță oferă autorităților instrumentele legale pentru a acționa rapid și eficient în fața unei situații care a devenit critică. Ne confruntăm cu tot mai multe cazuri în care urșii ajung în curțile oamenilor sau pe străzile localităților. Este o situație care pune presiune pe comunități, dar și pe echipele de intervenție. Cu această reglementare, găsim un echilibru între a proteja urșii, dar și a asigura siguranța cetățenilor. Practic, oferim autorităților locale claritate, responsabilitate și acțiune imediată. Ursul brun rămâne o specie strict protejată, dar intervențiile trebuie adaptate realității din teren”, a declarat Diana Buzoianu, ministra mediului, apelor și pădurilor, în comunicatul din 6 noiembrie 2025.

Reglementarea definește ursul habituat ca fiind exemplarul care, după contacte repetate cu oamenii, își pierde frica naturală și devine un pericol pentru populație. Dacă o femelă este extrasă, puii ei trebuie transferați de urgență în centre specializate de reabilitare.

Primăriile pot încheia cu un medic veterinar de liberă practică un singur contract care acoperă permanența și intervenția. Modificările includ comunicarea electronică între membrii echipelor și clarificarea circuitului finanțării.

Hrănirea urșilor aflați în libertate este sancționată cu amenzi între 10.000 și 30.000 de lei. Ministerul explică faptul că această practică schimbă comportamentul animalelor, le diminuează teama de oameni și le atrage în localități, sporind riscul atacurilor.

„Este un mesaj clar: urșii nu sunt animale de spectacol, iar protejarea lor începe cu păstrarea distanței. Hrănirea lor înseamnă punerea în pericol a vieților omenești și a speciei însăși”, a subliniat Buzoianu.

Cotele pentru urși, distincte de finanțarea gospodăriilor și de despăgubiri

Potrivit analizei publicate de iLegis, Legea nr. 190 din 5 octombrie 2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 841 din aceeași zi și intrată în vigoare la 8 octombrie 2026, stabilește două niveluri pentru anul 2026: 859 de exemplare pentru prevenție și 110 pentru intervenție. Valorile anterioare, stabilite pentru 2024 și aplicabile și în 2025, erau de 426, respectiv 55 de exemplare.

Repartizarea cotei de prevenție pe județe și fonduri cinegetice se găsește în anexa nr. 5 a ordonanței. Vânătorii pot recolta exemplarele din această categorie sub coordonarea personalului tehnic de specialitate al gestionarului, folosind metodele permise de Legea nr. 407/2006. Pentru cota de intervenție, recoltarea revine personalului tehnic de specialitate angajat al gestionarului și se face la pândă sau la dibuit.

Când unui fond îi sunt alocate două sau trei exemplare pentru prevenție, cel puțin unul dintre cele recoltate trebuie să aibă blana cotată la cel mult 400 de puncte C.I.C. La o alocare de patru sau cinci exemplare, acest prag trebuie respectat de cel puțin două dintre cele recoltate.

Anterior, recoltarea exemplarelor cu blana evaluată peste acest punctaj era interzisă în general. Noua formulare folosește pragul pentru a stabili un număr minim de exemplare care trebuie să se încadreze în el.

Femelele însoțite de pui mai mici de doi ani rămân protejate de interdicția recoltării. De asemenea, cota de prevenție nu poate fi recoltată în teritoriile unde vânătoarea este interzisă.

Dacă nu sunt respectate condițiile privind punctajul, blana și craniul se predau, după prepararea de către gestionar, structurii teritoriale de specialitate a Gărzii Forestiere Naționale. Ele intră în proprietatea privată a statului și sunt gestionate sau valorificate potrivit legii. Gestionarul nu plătește tariful pentru craniul predat în această situație.

Aplicarea mecanismului anual de stabilire a nivelului de prevenție este mutată din 2026 în 2028. Începând de atunci, numărul și repartizarea exemplarelor vor fi stabilite până la 15 mai, prin ordin al conducătorului autorității centrale responsabile de vânătoare. Baza o constituie studiul populației de urs brun, care include analiza genetică, numărul minim de indivizi, diversitatea genetică și structura populației.

Pentru ambele cote din 2026, recoltarea este permisă până la 31 decembrie 2026, cu respectarea condițiilor fiecărei categorii. Prevederile privind nivelurile de prevenție și intervenție, împreună cu măsurile aferente, se aplică în mod corespunzător și în 2027.