Cum se pregătește varza pentru păstrarea peste iarnă, de la recoltarea pe vreme uscată până la așezarea în beci

Antena Satelor arată, într-un material despre păstrarea legumelor în gospodării și ferme, că respectarea regulilor de depozitare ajută la menținerea lor în stare proaspătă cât mai mult timp.

La păstrare intră căpățânile sănătoase, ajunse la maturitate

Pentru depozitare îndelungată sunt recomandate soiurile târzii. Se aleg căpățâni compacte, care au 2-3 frunze bine lipite de ele. Se elimină cele cu leziuni, semne de boală, dezvoltare insuficientă, nematurizate, crăpate ori afectate de îngheț.

Momentul potrivit pentru recoltare este maturitatea de consum. Dacă varza este luată prea devreme din câmp, poate să se ofilească; întârzierea recoltării poate provoca despicarea căpățânilor.

Rezistența la păstrare depinde și de lucrările din timpul vegetației. Administrarea la timp a fosforului și potasiului favorizează depozitarea mai îndelungată, în timp ce fertilizarea cu prea mult azot scurtează această perioadă.

Într-o toamnă ploioasă, cultura trebuie protejată de precipitațiile abundente, care pot crăpa căpățânile. Același efect îl pot avea udările insuficiente, făcute fără raportare la apa existentă în sol, dacă sunt urmate de irigări cu volume mari de apă.

Recolta ajunge în depozit în ziua tăierii

Tăierea se face când vremea este uscată, folosind un cuțit bine ascuțit. Se păstrează 2-3 cm din cotor și două frunze exterioare, care apără căpățâna de rănile produse la manipulare.

Loviturile trebuie evitate pe tot parcursul recoltării. Rănile verzei nu se vindecă, iar țesuturile deteriorate pierd multă apă, cu efect asupra calității.

Containerele se umplu încă din câmp, iar marfa se introduce în depozitul de legume în aceeași zi. Până atunci, căpățânile se feresc de expunerea directă la soare și de deteriorări mecanice.

Transportul poate fi făcut în saci sau lăzi care lasă varza să respire. Lăzile sunt preferabile deoarece produc mai puține leziuni în timpul deplasării.

Beciul se curăță înainte de introducerea verzei

Pivnița, subsolul și depozitul frigorific sunt spații în care poate fi păstrată recolta. Înainte de folosire, încăperea se curăță, iar pereții se văruiesc pentru dezinfectare.

Răcirea începe imediat după introducerea verzei, până când aceasta ajunge la temperatura de păstrare. Ventilarea activă poate utiliza aerul rece din timpul nopții.

Aerisirea trebuie să evacueze căldura și să împiedice formarea condensului. Pentru depozitele cu varză, intensitatea ventilării este dublă față de cea recomandată la cartofi. Ambalajele trebuie, la rândul lor, să permită trecerea aerului; sunt folosite lăzi de tip P și lăzi paletă.

Temperatura și umiditatea se urmăresc împreună

Regimul de păstrare diferă în funcție de tipul verzei și de starea recoltei:

• Pentru varză, reperul general este 0°C, cu un interval de la -1°C la 2°C. Menținerea îndelungată între -1°C și -1,5°C poate afecta unele soiuri și nu este recomandată.
• La soiurile tardive, recomandarea este între 0°C și -0,5°C. Există și avertismentul că unele soiuri își pierd din calitate dacă sunt ținute mult timp la temperaturi de peste -0,6 până la -0,9°C.
• Pentru varza chinezească, intervalul recomandat este de la 0°C la +2°C.
• Umiditatea optimă se situează între 90% și 95%; este admis și un nivel de 85%.

Temperatura trebuie verificată astfel încât frunzele să nu înghețe. Dacă există deja căpățâni atinse de îngheț, acestea se țin separat de restul recoltei sau în compartimente distincte. În stratul respectiv, temperatura se reduce imediat la un nivel între 0°C și -1°C, iar această varză se valorifică înaintea celei sănătoase.

Așezarea se alege în funcție de spațiu și de cotorul păstrat

În beci sau în pivniță pot fi folosite mai multe metode, fiecare cu propriile condiții:

• În lăzi de lemn, căpățânile se așază cu grijă, fără lovire, formând un singur strat.
• Pe rafturi, fiecare căpățână se învelește cu mai multe straturi de hârtie ori folie alimentară și se pune cu tulpina orientată în jos. Rafturile au minimum 20 cm lățime și aproximativ 30 cm înălțime.
• În cutii cu nisip uscat se poate depozita varza recoltată cu tulpini de cel puțin 8 cm. Stratul de nisip măsoară 20 cm, iar tulpinile se înfig în el.
• Pentru păstrarea în vrac, sub grămezi se montează un grătar din lemn, ridicat la 15-20 cm, astfel încât aerul să circule. Grămezile au atât înălțimea, cât și lățimea de 1-1,5 m, cu spații de trecere între ele.
• Pentru cantități mici, plantele pot fi scoase din pământ cu rădăcinile întregi. Frunzele se strâng și se leagă peste căpățână, apoi plantele se suspendă în beci, cu căpățânile în jos, fără contact între ele.

Cantitățile mari pot fi ținute și în silozuri sau șanțuri, la temperaturi scăzute. O alternativă de conservare este murarea în saramură.

Varza se ține departe de mere și se verifică pe timpul iernii

Nu este recomandată depozitarea verzei împreună cu alte produse, mai ales cu mere. Fructele și unele legume degajă în timpul păstrării etilenă, un gaz care afectează calitatea căpățânilor.

Pentru frigider, fiecare căpățână se înfășoară strâns în folie alimentară și se așază în compartimentul de legume, la temperatura minimă. Verificarea se face regulat, iar folia se înlocuiește imediat ce apare condensul.

Pe un balcon cu suficient spațiu, varza poate fi așezată într-o cutie din lemn. Căpățânile se împachetează individual în hârtie ori folie, cu tulpina orientată în jos. Pe durata iernii, se controlează periodic starea lor și se scot cele afectate.