Hameiul cere o investiție estimată la 10.000-15.000 lei/ha. Ce prevedea finanțarea DR-17 pentru producători

Estimarea publicată la 27 iulie 2025 includea semințe, îngrășăminte, mașini și, unde era cazul, irigații. Hameiul era descris ca o cultură de nișă în Transilvania, în județele Alba, Mureș și Sibiu, cu aproximativ 165 ha cultivate în România în 2022.

Cererea menționată provenea de la micile berării și din industria farmaceutică. Subvențiile pentru cultivatori susținuseră o ușoară revigorare a culturii. Potrivit Agro TV, pe suprafețe mici, un hectar de hamei putea aduce un profit net mai mare decât porumbul.

Proiectul DR-17 lăsa o parte din investiție în sarcina fermei

Vineri, 9 ianuarie 2026, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a pus în consultare proiectul ghidului solicitantului pentru intervenția DR-17. Finanțarea viza investiții pentru producția de hamei, struguri de masă sau ambele culturi. Procentele și plafoanele de mai jos aparțineau acestei forme consultative.

Potrivit relatării StartupCafe despre ghidul propus, ajutorul nerambursabil acoperea cel mult 65% din cheltuielile eligibile, adică acele costuri acceptate la finanțare, în limita a 1.000.000 euro pentru fiecare proiect. Dacă investiția consta exclusiv în cumpărarea de utilaje și echipamente agricole, plafonul scădea la 300.000 euro/proiect.

Beneficiarului îi reveneau minimum 35% din costurile eligibile și integral cheltuielile neeligibile.

Finanțarea DR-17 avea prevăzut un buget de 45 de milioane de euro prin Planul Strategic 2023-2027. Calendarul orientativ prezentat în ianuarie indica februarie 2026 pentru deschiderea sesiunii.

Forma de organizare stabilea cine putea solicita banii

Proiectul prevedea trei categorii de solicitanți:

Fermieri organizați într-o formă eligibilă, fără persoane fizice neautorizate. Erau menționate persoanele fizice autorizate (PFA), întreprinderile individuale și societățile cu răspundere limitată.

Cooperative agricole și societăți cooperative care reprezentau fermierii membri.

Grupuri sau organizații de producători înființate potrivit legislației naționale și recunoscute de ministerul de resort, care deserveau interesele membrilor.

Potrivit CEPU, condițiile prezentate pentru investiție includeau o fermă cu dimensiunea economică de minimum 4.000 euro SO și un aviz tehnic emis de un institut de profil.

Pentru componenta privată era menționată și posibilitatea aportului în natură, precum lucrări executate în regie proprie ori material săditor propriu, în limita contribuției private.

Lista investițiilor distingea plantațiile de struguri de dotările fermei

Înființarea și replantarea din lista detaliată a proiectului vizau explicit strugurii de masă. Tot acestei culturi îi erau destinate utilajele specifice, pentru câmp sau spații protejate, precum și unitățile de condiționare și depozitare menționate. Condiționarea înseamnă pregătirea produselor pentru păstrare sau comercializare, prin operațiuni precum sortarea.

Cheltuielile propuse pentru finanțare erau grupate astfel:

Plantații de struguri de masă noi ori replantate și dotări agricole specifice, inclusiv remorci și semiremorci specializate.

Unități pentru condiționarea sau depozitarea strugurilor de masă la fermă, prin construire, extindere ori modernizare, împreună cu echipamentele aferente.

Capacități de procesare în fermă, noi, extinse sau modernizate, cu dotări, numai ca parte secundară a proiectului din punct de vedere financiar.

Echipamente pentru avertizare meteo timpurie și limitarea pagubelor provocate de vreme, ca parte secundară a investiției.

Instalații de irigații noi sau modernizate și facilități pentru stocarea apei în fermă, tot ca parte secundară.

Echipamente pentru administrarea și folosirea eficientă a îngrășămintelor ori produselor destinate protecției plantelor.

Drumuri de acces din interiorul fermei, utilități și racorduri, ca investiții secundare.

Producerea și folosirea energiei regenerabile, inclusiv solară, eoliană, geotermală, aerotermală sau hidrotermală, ca parte secundară. Energia trebuia consumată exclusiv în exploatație, fără statut de prosumator pentru solicitant.

Agricultură de precizie, tehnologii digitale și cheltuieli pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Dezvoltarea vânzării și promovării la nivelul fermei, inclusiv magazine la poartă și rulote alimentare, ca parte secundară. Prin acestea se puteau comercializa numai produsele agricole proprii.

Pentru strugurii de masă, detalierea investițiilor includea defrișarea, pregătirea terenului, plantarea, sistemele de susținere și protecțiile împotriva grindinei, ploii, insectelor și înghețului. Materialul de plantare trebuia să fie certificat sau dintr-o categorie biologică superioară.

Mai erau menționate împrejmuirea, supravegherea, solariile, tunelurile și serele, puțurile, rezervoarele de apă de tip lagună și platformele tehnice. Fertilizarea, irigarea și fertirigarea, adică administrarea îngrășămintelor prin apa de irigație, apăreau alături de drenaj, iluminat și răcire prin aspersie.

Pentru investițiile cu procesare, depozitare ori condiționare, minimum 50% din produsele supuse acestor operațiuni trebuiau să provină din ferma solicitantului sau, la formele asociative, din fermele membrilor. Pentru energia destinată autoconsumului era menționat un document întocmit de un expert energetic, care să confirme consumul propriu.

Promovarea avea plafon separat, iar digitalizarea includea automatizări

Site-ul pentru promovarea și vânzarea produselor proprii, proaspete sau condiționate, conceptul etichetelor și realizarea mărcilor intrau într-un plafon de 5% din valoarea eligibilă a proiectului, fără depășirea sumei de 30.000 euro. Erau incluse cumpărarea sau înregistrarea mărcii beneficiarului și a mărcilor produselor condiționate comercializate.

Dotările digitale cuprindeau programe pentru administrarea fermelor și unităților de procesare, dispozitive conectate care urmăresc parametri ai exploatației și sisteme pentru promovarea produselor agricole sau transformate.

Automatizarea putea include linii de curățare, sortare, spălare și tăiere, roboți pentru ambalare și dozare automată. Camerele inteligente și inteligența artificială erau menționate pentru sortarea fructelor și legumelor după formă, mărime sau defecte, alături de sisteme digitale pentru testări microbiologice.

Supravegherea culturilor, spațiilor și fluxurilor tehnologice putea utiliza echipamente audio-video. Lista cuprindea și stații meteo, cabine de pază, iluminat perimetral sau în zonele de lucru.

Proiectarea și drepturile de utilizare intrau în bugetul investiției

Printre activele necorporale, adică achizițiile fără formă fizică, figurau tehnologiile și cunoștințele tehnice necesare implementării, brevetele, licențele și programele informatice justificate prin documentația tehnico-economică. Erau prevăzute și drepturi de autor, mărci, dezvoltarea de software și marketingul produselor obținute.

Sistemele de management al calității și siguranței alimentare puteau fi finanțate dacă aveau legătură cu investițiile fizice ale proiectului.

Costurile generale pentru construcții sau renovări includeau serviciile arhitecților, inginerilor și consultanților, consilierea privind durabilitatea economică și de mediu, studiile de fezabilitate și obținerea avizelor ori autorizațiilor. Consultanța și managementul proiectului erau prevăzute în limitele ghidului.

Pentru solicitanții neplătitori de taxă pe valoarea adăugată (TVA), taxa aferentă cheltuielilor eligibile putea fi acceptată la finanțare. Leasingul financiar era menționat cu obligația transferului proprietății până la ultima plată, iar conformarea la cerințe europene noi avea indicată o perioadă de maximum 24 de luni.

Întreținerea plantației rămânea între cheltuielile excluse

Lista cheltuielilor neeligibile cuprindea întreținerea plantațiilor, cumpărarea de terenuri, clădiri și locuințe, transportul nespecializat ori personal și spațiile administrative generale.

Mai erau excluse animalele, plantele anuale, drepturile de producție sau de plată, băuturile alcoolice, investițiile din Programul Sectorial legume-fructe și sistemele antigrindină, cu excepția plaselor.