Când se ară pentru porumb și cum se alege adâncimea. Ce înseamnă recomandarea generală de 20-25 cm

„Pentru motorină, consumul anual este de 90-100 litri/ha. Cu o diferență de preț de 4 lei, vor fi 400 de lei în plus pe fiecare hectar doar de la motorină. Subvenția este 2,40 lei. La o fermă de 1.000 ha, 400.000 de lei în plus vor fi costurile la motorină”, a declarat Călin Cozma, fermier din cadrul Mureș Agrar.

Comparația pentru porumb are ca reper arătura la 28-30 cm

În rezultatele INCDA Fundulea prezentate de Revista Ferma, producția de porumb după arătura la 28-30 cm este reperul de 100%. După lucrarea la 18-20 cm, producția a fost de 92%, după discuitură de 55%, iar după arătura de primăvară de 24%. Sursa nu precizează condițiile în care au fost obținute aceste rezultate.

• Arătură la 28-30 cm: reper de producție de 100%.
• Lucrare la 18-20 cm: producție de 92% față de reper.
• Discuitură: producție de 55% față de reper.
• Arătură de primăvară: producție de 24% față de reper.

În această comparație, varianta lucrată primăvara a avut rezultatul cel mai scăzut. Alegerea lucrării pe o parcelă ține însă de gradul de îmburuienare, proporția de argilă, umiditatea din momentul intervenției și cultura care urmează.

Exemplele din ferme arată practici diferite. Racman Biță, fermier din Hodivoaia, județul Giurgiu, care lucrează câteva mii de hectare, declara că înființează porumbul numai după arătură adâncă și că, la nevoie, execută două arături, vara și toamna. Nicolae Sitaru, fermier din Orezu, județul Ialomița, practică adâncimea de 30 cm și organizează loturi demonstrative cu hibrizi proveniți de la 10-15 producători de sămânță.

Arnaud van Strien, fermier din Franța, relata că a încercat prelucrarea minimă a solului, dar a considerat necesară revenirea la arătură cel puțin o dată la trei ani, îndeosebi pe parcelele argiloase, pentru schimbul de gaze și oxigenarea solului.

Umiditatea stabilește când poate intra plugul

Ghidul AgroConcept din 10 septembrie 2025 indică lunile octombrie-noiembrie pentru aratul după culturile recoltate vara. Momentul se adaptează regiunii și culturii. Terenul trebuie să păstreze apă, fără să fie îmbibat, iar lucrarea să preceadă înghețul, care împiedică prelucrarea corectă a brazdelor.

Verificările și reglajele recomandate înaintea lucrării sunt:

Umiditatea: aproximativ 60-70% din capacitatea solului de a reține apă. Pământul care aderă la lamele plugului indică exces de umiditate; brazdele sfărâmate, cu aspect nisipos, indică uscăciune.

Temperatura: reperul indicat pentru sol este de 5-10 °C. Starea parcelei se verifică înaintea fiecărei treceri.

Adâncimea: recomandarea generală pentru majoritatea culturilor este de 20-25 cm. Aceasta are un domeniu mai larg decât comparația de producție pentru porumb de la Fundulea.

Lățimea brazdei: 30-40 cm, adaptată corpului plugului și tractorului folosit.

Textura: pe terenul argilos sunt indicate brazde mai adânci, pentru drenaj; pe cel nisipos, lucrări mai superficiale, pentru conservarea umidității.

Execuția: pornire din marginea parcelei, trasee paralele și viteză constantă de 5-7 km/h. Pentru terenul denivelat sunt indicate trasee în X sau Z, iar bulgării mari se mărunțesc ulterior cu o grapă ușoară.

Pentru tractor, ghidul indică 80-150 de cai putere, în funcție de dimensiunea exploatației, tracțiune 4×4, roți late ori pneuri duble pentru reducerea presiunii asupra terenului și un sistem de urmărire a adâncimii de lucru.

AgroConcept indică, pentru cele mai multe culturi, o arătură la 20-25 cm. Brazda de 30-40 cm se adaptează corpului plugului și tractorului folosit. Este o recomandare generală, nu rezultatul comparației realizate la INCDA Fundulea pentru porumb.

Plugul reversibil sau cel cu corp reglabil servește distribuirii uniforme a solului. Grapa cu discuri mărunțește bulgării și încorporează resturile vegetale, scarificatorul afânează stratul arabil, iar tăvălugul nivelează terenul după arat.

Adâncimea suplimentară înseamnă mai mult sol răsturnat

Fiecare centimetru adăugat adâncimii înseamnă încă 130 de tone de materie răsturnată pe hectar. Odată cu adâncirea arăturii, materia organică și substanțele minerale se distribuie într-un volum mai mare de sol.

Lucrarea de bază poate favoriza acumularea apei: comparația cu terenul nearat indică un plus de 750-800 m³/ha. Afânarea facilitează pătrunderea rădăcinilor și accesul lor la un volum mai mare de teren.

Beneficiile descrise pentru această lucrare includ încorporarea fertilizanților, resturilor vegetale și erbicidelor volatile, combaterea buruienilor, agenților care produc boli și dăunătorilor, precum și reglarea circulației aerului, apei și căldurii în sol. Sunt menționate și îmbunătățirea porozității, eliminarea stratului compactat, folosirea mai eficientă a îngrășămintelor, irigațiilor și erbicidelor, precum și echilibrarea formării și descompunerii humusului.

Aratul are însă și efecte nefavorabile. Poate modifica structura și activitatea biologică, poate înlesni eroziunea și pierderea apei prin evaporare. Descompunerea materiei organice este descrisă ca fiind de două ori mai rapidă în arătură.

Trecerile repetate pe teren umed compactează solul și afectează rădăcinile și microorganismele. Mărunțirea excesivă și aerarea pot contribui la degradarea agregatelor de sol prin descompunerea materiei organice care le ține legate. Sunt descrise și pierderi de azot prin spălare, volatilizare și eroziune.

Alternarea de la un an la altul a lucrării adânci, a celei superficiale și a semănatului fără prelucrare este una dintre variantele recomandate, în funcție de starea concretă a terenului.

Fertilizarea la semănat are propriile condiții

Pregătirea terenului și fertilizarea de pornire sunt intervenții distincte. În recomandările din 26 octombrie 2025, CSF Compania Seminte Fundulea explică faptul că rădăcinile porumbului sunt încă slab dezvoltate în primele 25-30 de zile de la răsărire, ceea ce limitează accesul la nutrienți.

Fertilizarea starter înseamnă plasarea localizată a nutrienților la semănat, aproape de sămânță. Poziția indicată este la 3-5 cm lateral și la 4-6 cm sub nivelul acesteia. Contactul direct trebuie evitat din cauza riscului de vătămare a plantei prin îngrășământ.

Fosforul contribuie la dezvoltarea rădăcinilor și la absorbția apei; lipsa lui poate produce frunze violacee și oprirea creșterii. Azotul susține formarea masei vegetative, iar zincul participă la procesele enzimatice și la dezvoltarea rădăcinilor.

Pe terenurile reci sau argiloase, efectul fertilizării de pornire este mai vizibil: disponibilitatea fosforului se reduce când temperatura coboară sub 12 °C. Aplicarea abia la faza de 3-4 frunze pierde avantajul alimentării timpurii.

În rezultatele atribuite Stațiunii Fundulea, aplicarea localizată a formulei 10-20-20, în cantitate de 100 kg/ha, a fost asociată cu răsărire mai uniformă. La 20 de zile după răsărire, plantele erau cu 10 cm mai înalte, iar producția finală depășea martorul cu 700-900 kg/ha. Aceste valori măsoară efectul fertilizării de pornire.

Bugetul motorinei trebuie urmărit pentru întregul an agricol

Finanțarea capitalului de lucru, adică a banilor necesari cheltuielilor curente până la încasarea veniturilor, era o altă problemă semnalată de fermier: „Problema și mai mare pe care o au fermierii este costul la finanțare pe capital de lucru. Băncile oferă foarte puține soluții în afara de creditul APIA, care nu-i excelent. Din lipsa finanțării nu va mai fi marja de profit în agricultură. Deloc. Dacă nu cumva toate calculele vor ieși pe minus”, a explicat Cozma.

El reclama întârzierile subvențiilor și susținea că plățile ajung, în general, doar la aproximativ jumătate dintre fermieri, mai ales la cei mici. Propunerea sa era un produs de finanțare agricolă cu un cost de 2-3%, invocând exemplul Germaniei.

În privința campaniei de toamnă, poziția sa era: „Sigur că vom însămânța. Pe datorie. Cu niște costuri enorme. Și nu știm ce va fi, acesta este adevărul”, a adăugat fermierul. Cozma avertiza că lipsa finanțării și a unui sprijin suficient amenință agricultura românească.

Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români, recomanda prudență în alegerea culturilor și evitarea concentrării întregii ferme într-o singură opțiune. Argumentul său era experiența ultimilor șase ani: cinci fuseseră deosebit de secetoși, iar culturile de primăvară suferiseră cel mai mult.

Scumpirile afectează atât lucrările, cât și fertilizarea

La aceeași dată din august, motorina trecuse din nou de 10 lei/litru, inclusiv după intervenția asupra accizei. Payam Akbari, directorul general al Agricover Commodities, explica faptul că fermele trebuiau să cumpere deja resursele pentru campania 2026-2027, deși vânzările recoltei precedente nu acoperiseră integral cheltuielile.

Guvernul activase acciza mobilă după depășirea acestui prag în timpul verii. Situația de criză de pe piața petrolieră fusese redeclarată până la 31 octombrie 2026. Reducerea temporară a accizei cu 20%, aplicată din 16 august, coborâse inițial prețul cu aproximativ 62-68 de bani/litru.

În zona Constanța, județul Constanța, motorina ajunsese la aproximativ 9,32 lei/litru. După două zile, scumpirile au reînceput, pe fondul cotațiilor internaționale și al problemelor de disponibilitate. Ulterior, prețurile au trecut peste nivelul anterior reducerii.

În cazul fertilizanților, o tonă de fosfat diamoniacal (DAP) era ofertată la aproximativ 1.000 de dolari, un preț cu 40-45% mai mare decât în anul precedent. Ureea se scumpise cu aproximativ 40-50% față de perioada dinaintea conflictului și a introducerii CBAM, mecanismul european prin care emisiile de carbon sunt ajustate la frontieră.

Akbari lega aceste evoluții de tensiunile geopolitice și de perturbarea transporturilor comerciale. O parte importantă din comerțul mondial cu uree trece prin Strâmtoarea Hormuz, iar sulful necesar îngrășămintelor fosfatice era afectat, la rândul său, de perturbări.

Oprirea Azomureș accentuase expunerea României la importuri. La achiziții se adăugau costurile anticipate prin mecanismul european privind carbonul, aplicabil amoniacului, ureei și fosfatului diamoniacal.

Directorul Agricover Commodities estima că motorina și fertilizanții pot reprezenta, în unele ferme, 50% din cheltuielile de producție. Presiunea se vedea deja în suprafețele alese pentru cultivare și în cantitățile de îngrășăminte utilizate.

Disponibilitatea fertilizanților se îmbunătățise față de începutul verii, dar blocajele logistice, inclusiv cele feroviare, puteau întârzia livrările în țară și transporturile de cereale. Atacurile asupra infrastructurii energetice și evoluțiile geopolitice complicau și estimarea prețurilor pentru achizițiile următoare.

Seceta, fluctuațiile prețurilor cerealelor și întârzierile la plată reduseseră banii disponibili în ferme. Costul împrumuturilor și garanțiile cerute limitau finanțarea mai ales pentru exploatațiile mici și mijlocii. Când prețul recoltei nu urmează scumpirea resurselor, diferența rămâne în sarcina producătorului.

Akbari cerea sprijin imediat, în locul compensărilor încasate după luni de așteptare. Măsurile propuse erau reducerea taxei pe valoarea adăugată la 9% pentru motorina agricolă și scutirea sau compensarea accizei în timp real.