Adrian Negrescu pune răspunderea pentru achizițiile de lux de la ANM în primul rând pe contabilitate

În discuția cu Ziare.com, economistul a explicat că serviciul contabil primește lunar extrasele de cont pentru achizițiile cu cardul și ar trebui să urmărească în timp real folosirea banilor. Trecerea cu vederea a unor plăți nejustificate angajează, în evaluarea lui, răspunderea celor care gestionează partea financiară.

Instructajul și aprobarea deconturilor intră în discuția despre răspundere

Negrescu diferențiază rolurile celor implicați în folosirea cardului instituției:

• Utilizatorul cardului trebuie să cunoască destinațiile pentru care poate cheltui banii. Economistul avansează posibilitatea ca angajatului să nu i se fi făcut un instructaj corespunzător.
• Contabilitatea trebuie să verifice tranzacțiile din extrasele de cont și să identifice cheltuielile care nu se încadrează în utilizările permise ale banilor publici.
• Persoana care semnează deconturile răspunde, în opinia economistului, pentru aprobarea cheltuielilor și pentru faptul că nu a cerut restituirea banilor folosiți nejustificat.

Dacă angajatul nu a primit explicații coerente și nu a semnat un document care să stabilească modul de utilizare a cardului, Negrescu consideră că răspunderea revine și celor care i l-au încredințat fără instruire. Această posibilitate este formulată de economist, nu prezentată drept o constatare a controlului.

El critică și înregistrarea unor asemenea cumpărături drept cheltuieli de protocol, destinate întâlnirilor cu parteneri. O pune pe seama lipsei de competență financiară și a pasivității celor însărcinați cu verificările. În evaluarea sa, comportamentul reclamat este abuziv și de natură penală, iar cei care puteau corecta folosirea cardului nu au intervenit.

Negrescu suspectează că folosirea cardurilor instituțiilor pentru alte scopuri decât activitatea acestora ar putea fi o practică mai veche în sectorul public. El cere Curții de Conturi și serviciilor contabile din instituțiile publice să verifice dacă există situații similare.

Buzoianu reclamă cheltuieli de sute de mii de lei, iar Mateescu respinge acuzațiile

La 10 octombrie 2026, Diana Buzoianu, ministra interimară a Mediului, a prezentat cumpărăturile identificate în urma controlului de la ANM: „Ce au în comun un sutien de lux cu prețul de peste 1.000 de lei, parfumuri, rochii, pijamale, poșete, produse cosmetice, lumânări parfumate, pantofi cu toc, încălțăminte cu franjuri, haine de la branduri de lux și ghivece ornamentale de mii de lei bucata? Au fost toate cumpărate de pe cardul oficial al Administrației Naționale de Meteorologie, din bugetul instituției. Nu, nu e o glumă. E parte din ce a descoperit corpul control al Ministerului Mediului în urma controlului lansat acum câteva săptămâni”, a declarat aceasta.

Potrivit ministrei, verificările au identificat cheltuieli de sute de mii de lei care nu fuseseră semnalate de contabilitatea instituției.

În declarația de luni, Buzoianu a indicat două valori concrete: 120.000 de lei cheltuiți anul trecut pentru parfumuri și 1.300 de lei pentru un sutien decontat cu factură și bon. Ministra a invocat aceste achiziții ca motive pentru demiterea conducerii.

Elena Mateescu, directoarea ANM, a respins acuzațiile. Ea a declarat că nu a aprobat achiziții ilegale și că nu intenționează să demisioneze.

Buzoianu a invocat și situația numirilor în conducerea administrativă: „de luni de zile, Consiliul de Administrație este format din doi membri. Am trimis deja două persoane cu un CV absolut beton pentru a putea să fie membri în Consiliul de Administrație. Ni s-au întors de la AMPIP cu câteva virgule, că le lipsește o bască, că le lipsește o virgulă”, a adăugat ministra.

Autonomia financiară nu permite cumpărături personale

Potrivit prezentării cadrului legal din Ziare.com, articolul 1 din Legea nr. 216/2004 stabilește că ANM este o regie cu gestiune economică și autonomie financiară, aflată sub autoritatea Ministerului Mediului. Regia își administrează propriul buget în limitele atribuțiilor sale.

Finanțarea provine din alocări de la bugetul de stat pentru destinațiile prevăzute de lege, din tarifele serviciilor prestate și din alte surse legale. Această autonomie nu înseamnă libertatea conducerii sau a angajaților de a plăti cumpărături personale din resursele regiei, explică Ziare.com.

Obligațiile de control și de evidență contabilă sunt împărțite între conducere și personalul financiar. Cadrul legal prezentat de publicație distinge următoarele responsabilități:

• Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 include regiile autonome între entitățile publice supuse regulilor de control. Articolul 3 prevede protejarea fondurilor publice împotriva pierderilor provocate de eroare, risipă, abuz sau fraudă.
• Articolul 4 obligă conducerea să organizeze și să aplice proceduri de verificare, să separe adecvat atribuțiile de aprobare, control și înregistrare și să intervină prompt când constată încălcări.
• Legea contabilității nr. 82/1991 cere ca fiecare operațiune economico-financiară să fie consemnată într-un document justificativ. Răspunderea revine, după caz, persoanelor care îl întocmesc, îl vizează, îl aprobă sau îl înregistrează în contabilitate.
• Articolul 10 din Legea contabilității atribuie organizarea și conducerea contabilității administratorului, ordonatorului de credite ori persoanei care gestionează entitatea. Pentru aplicarea necorespunzătoare a reglementărilor contabile răspund directorul economic, contabilul-șef sau persoana împuternicită, împreună cu personalul din subordine.

Pentru achizițiile reclamate, verificarea trebuie să stabilească sursa finanțării, justificarea concretă, destinația bunurilor și persoanele care au autorizat cheltuielile, precizează Ziare.com.

Cardul simplifică plata, dar tranzacțiile trebuie justificate

Negrescu explică introducerea cardurilor în sectorul public prin nevoia de a plăti mai simplu diverse servicii. Mecanismul clasic, cu emiterea facturii și plata prin ordin de plată, întârzia încasările companiilor care lucrau cu instituții și firme de stat.

Economistul subliniază că justificarea economică a cumpărăturilor este necesară și în sectorul privat. În explicația sa, un card de firmă poate fi folosit pentru bunuri și servicii legate de activitatea economică, iar identificarea unor plăți fără justificare de către autoritatea fiscală atrage amenzi și solicitarea recuperării banilor în interesul societății.

El arată că, în companiile private care aplică aceste reguli, fiecare tranzacție este însoțită de justificări, documente și rapoarte de plată. Viteza plății nu înlocuiește verificarea destinației banilor.

În privința măsurilor care urmează controlului de la ANM, Buzoianu a anunțat: „Vom trimite acest raport la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Am primit mai multe sesizări care au stat la baza cererii de a fi realizat acest control în cadrul ANM, dar nu mi-aș fi putut imagina niciodată că asemenea aberații și o asemenea bătaie de joc pe banii publici ar putea fi descoperită în urma oricărui control. În aceste condiții, având în vedere că aceste aspecte sunt doar o mică parte din descoperirile corpului de control, în orice stat normal conducerea ANM ar trebui să își dea astăzi demisia”.