Finanțarea statului francez se scumpește: randamentele obligațiunilor cu scadența la zece ani au crescut de la 3,5% la începutul anului la peste 4,9% la sfârșitul săptămânii trecute. Creșterea, începută în vară, mărește cheltuielile pentru plata datoriei într-o economie care avansează lent, potrivit ZF.ro, care citează The Economist.
Presiunea se transmite și monedei europene. Euro se depreciază față de dolar pe fondul situației Franței, potrivit ZF.ro, ceea ce complică deciziile băncii centrale a zonei euro (BCE) privind combaterea inflației și stimularea economiei.
Cel mai recent plan guvernamental francez nu a oprit urcarea randamentelor. Investitorii îi pun la îndoială credibilitatea și continuă să ceară un câștig mai mare pentru banii împrumutați statului.
Franța plătește o primă de risc tot mai mare față de Germania
Diferența dintre randamentele obligațiunilor franceze și germane a ajuns la aproape un punct procentual și jumătate. Este cel mai mare nivel de după criza datoriilor din zona euro. Această diferență, numită spread, arată cât de mult depășește randamentul cerut Franței pe cel cerut Germaniei.
Investitorii se îndreaptă către obligațiunile germane, folosite în mod tradițional ca refugiu în perioadele de tensiune pe piața datoriilor de stat. Franța, a doua economie ca mărime a zonei euro, se confruntă între timp cu trei probleme bugetare și economice:
- Datoria publică reprezintă aproape 120% din produsul intern brut (PIB), iar pentru anul viitor este estimată la 122%.
- Deficitul bugetar, adică diferența dintre cheltuielile și veniturile statului, este estimat la aproximativ 5,4% din PIB.
- Creșterea economică rămâne slabă, în timp ce costurile pentru plata datoriei urcă odată cu randamentele obligațiunilor.
Thierry Wizman, strateg la Macquarie Group, citat de Fortune, explică faptul că piața obligațiunilor nu se așteaptă la o reducere rapidă a datoriei franceze. Investitorii au început să ia în calcul inclusiv posibilitatea ca statul să intre în incapacitate de plată, adică să nu își mai poată onora obligațiile financiare.
Potrivit lui Wizman, costul asigurării împotriva acestui risc este cel mai ridicat în rândul celor mai mari țări europene. Evaluarea riscului se reflectă și în distanța dintre randamentele franceze și cele germane.
Alegerile aduc promisiuni de reducere a taxelor și de anulare a datoriei
Ascensiunea forțelor de extremă dreapta și a urmașilor comuniștilor în alegerile locale din Germania pune pe gânduri Europa. În Franța, alegerile prezidențiale sunt programate în primăvara anului viitor, după zece ani cu Emmanuel Macron la președinție. ZF.ro descrie perspectiva unui tur secund între candidații extremei stângi și extremei drepte.
Jean-Luc Mélenchon, candidat prezidențial de extremă stânga, își construiește campania în jurul unui plan prin care banca centrală ar anula titlurile de datorie franceze pe care le deține.
Marine Le Pen, lidera extremei drepte și favorita sondajelor menționate de ZF.ro, propune reduceri de taxe și coborârea vârstei de pensionare la 60 de ani. Sistemul de pensii absoarbe deja o parte tot mai mare din buget.
Despre obstacolul politic în calea reducerii cheltuielilor, „problema specifică este polarizarea politică, apărută – la fel ca în restul Europei – în principal din cauza chestiunii imigrației, și nu a problemelor fiscale. Totuși, în Franța, nici stânga populistă, nici dreapta populistă nu susțin politici fiscale de austeritate”, a explicat Wizman.
Partidul lui Le Pen, Adunarea Națională (RN), este considerat probabilul câștigător al scrutinului.
Scumpirea împrumuturilor depășește granițele Franței
Randamentele obligațiunilor guvernamentale cresc și în Marea Britanie, Germania, Statele Unite ale Americii (SUA) și Japonia. Guvernele se confruntă cu finanțare mai scumpă într-o perioadă în care datoriile publice sunt la niveluri record, mai ales în SUA.
Marea Britanie a devenit prima mare economie de după criza datoriilor din zona euro care se împrumută de pe piețe cu randamente de peste 6%. În SUA, obligațiunile pe zece ani au depășit pragul de 5% în septembrie, pentru prima dată în ultimele câteva decenii.
Tot în septembrie, banca centrală a SUA, Fed, a majorat dobânzile de politică monetară pentru prima dată după trei ani, din cauza temerilor privind inflația. BCE luase aceeași măsură cu o săptămână înainte.
Economistul american Kenneth Rogoff, susținător al austerității în timpul Marii Crize Economice Mondiale, avertizează că SUA se apropie de o criză a datoriilor. Necesitățile de finanțare pentru apărare, războaie și energie scumpă se suprapun unei voințe reduse de limitare a cheltuielilor publice.
Ungaria păstrează randamente sub nivelul de la începutul anului
În economiile emergente, creșterea randamentelor este mai redusă decât în statele dezvoltate. Ungaria este singura țară europeană ale cărei obligațiuni pe zece ani au încă randamente mai mici decât la începutul anului, deși acestea au început să urce în trimestrul al treilea.
ZF.ro leagă această evoluție de victoria electorală a lui Peter Magyar și a partidului Tisza și de orientarea guvernului în favoarea Uniunii Europene și a monedei euro. Ungaria, descrisă anterior drept veriga slabă economică și financiară a Europei de Est, a câștigat încrederea investitorilor, dar resimte la rândul ei creșterea globală a costurilor de finanțare.
Thierry Wizman a mai declarat: „Prin urmare, deși un caz de incapacitate de plată (default) pur și simplu ar putea fi un eveniment cu probabilitate scăzută, o președinție condusă de RN – având un impact negativ asupra bugetului pentru anul 2028 și asupra percepției riscului de credit – reprezintă un scenariu cu o probabilitate ridicată, de aproape 50%”.
