Un apartament nou cu două camere din Sibiu, de 54 de metri pătrați și cu o terasă de 12 metri pătrați, a fost cumpărat cu 102.000 de euro și a pornit o dezbatere despre cât mai valorează locuirea la marginea unui oraș aflat în extindere. Locuința are vedere spre Munții Făgăraș, iar la evaluare a fost estimată la 118.000 de euro, potrivit Adevărul.ro.
Prețul de achiziție înseamnă aproximativ 1.890 de euro pe metru pătrat. Apartamentul a fost cumpărat prin credit, cu dobândă fixă de 4,55% în primii trei ani, obținută printr-un pachet premium al băncii.
Discuția nu s-a oprit la suma plătită. Reacțiile au mers în două direcții clare: o parte dintre cei care au comentat din alte orașe europene au spus că 102.000 de euro este un preț mic pentru o locuință nouă, în timp ce mai mulți români au considerat că aproape 2.000 de euro pe metru pătrat este mult pentru un bloc ridicat la marginea orașului, lângă câmp.
Locuința a fost cumpărată din faza de început a construcției
Proprietarul a explicat că a semnat contractul în urmă cu un an și jumătate, când blocul era abia la începutul lucrărilor. Între timp, construcția a fost ridicată în mai puțin de doi ani.
Într-o postare pe Reddit, el a spus că și la semnare i s-a reproșat că plătește prea mult pentru o locuință aflată încă „la stadiul de groapă”. Acum invocă evaluarea mai mare a apartamentului și nivelul la care se vând locuințele din același bloc.
„Și mie mi-au spus că dau prea mult pe el când am semnat, acum un an și jumătate. Era la stadiul de groapă. Acum, la evaluare, a ieșit la 118.000 de euro și cam așa se vând apartamentele în noul bloc.”
Diferența dintre prețul de cumpărare, 102.000 de euro, și evaluarea de 118.000 de euro a alimentat și mai mult discuția despre cât de repede se schimbă valorile în proiectele noi din jurul orașelor care cresc.
Proprietarul a ales marginea orașului pentru priveliște și pentru închiriere
Proprietarul a mai spus că a locuit anterior în București și că a privit altfel distanța față de centru după mutarea în Sibiu. Argumentul lui a fost dimensiunea mai mică a orașului.
„Am locuit până acum în București. Cred că, pentru mulți bucureșteni, să stai lângă câmp înseamnă automat că ești foarte departe de oraș.”
Motivul principal al alegerii a fost însă priveliștea. Proprietarul a adăugat că apartamentul a fost cumpărat și cu gândul la închiriere în regim hotelier, adică închiriere pe termen scurt, similară cazărilor pentru turiști.
Tot el a susținut că pe terenul din fața blocului este prevăzut un campus sportiv, cu clădiri de cel mult patru etaje și câteva terenuri, ceea ce, în opinia sa, ar păstra o parte din deschiderea actuală spre munți.
Priveliștea spre Făgăraș a fost lăudată, dar tocmai ea a stârnit și neîncredere
Imaginile cu apartamentul și panorama au fost apreciate de mai mulți străini. Unul dintre ei a rezumat reacția favorabilă printr-o observație simplă: „Locul și priveliștea sunt superbe.”
Alt internaut a spus că s-ar muta în România după ce a văzut locuința și prețul ei. Un alt comentator a transmis proprietarului: „Priveliștea îți taie respirația. Felicitări!”
În același timp, exact această priveliște a fost și motivul principal al prudenței venite din partea altor comentatori. Un internaut a observat că dezvoltatorii imobiliari vând adesea apartamentele mizând pe panoramă, iar peste doi ani pot ridica un alt bloc chiar lângă primul și pot revinde aceeași vedere altor cumpărători.
Alt comentator a spus că fenomenul nu este specific României. El a dat exemplul dezvoltărilor nord-americane de pe malul apei, unde construcții noi ajung să blocheze priveliștea în unul sau doi ani. Același internaut a adăugat că, atunci când a cumpărat în Praga, a ales din acest motiv un etaj inferior și a economisit 50.000 de euro.
Discuția a coborât și mai aproape de teren. Un internaut i-a atras atenția proprietarului că pe imaginile vechi din Google Maps, în locul blocului apărea un câmp pe care pășteau oile. Proprietarul nu a contrazis observația.
„Văd și eu oile cum pasc lângă bloc.”
Aici se vede cel mai clar tema care a depășit cazul unui singur apartament: extinderea cartierelor noi peste terenuri care până de curând erau câmpuri, pășuni sau spații libere.
Comparațiile cu Viena, Sofia și Vilnius au împins prețul din Sibiu în altă lumină
Pentru mai mulți comentatori din afara României, cei 102.000 de euro au părut puțini în raport cu piețele din orașele lor.
- Un internaut din Viena a spus că a cumpărat un apartament acolo în urmă cu aproape trei ani și a plătit aproape de patru ori mai mult decât proprietarul din Sibiu.
- Un internaut din Sofia a sintetizat diferența astfel: „Acesta este prețul unui garaj în Sofia.”
- Un localnic din Vilnius a spus că salariul mediu net în orașul său este de aproximativ 1.800 de euro, dar o locuință decentă, mobilată, într-un bloc nou pornește de la cel puțin 4.500 de euro pe metru pătrat.
Comentatorul din Vilnius a mers mai departe și a pus întrebarea economică din spatele comparației: cât de dezvoltat este Sibiul dacă are un preț de numai aproximativ 1.890 de euro pe metru pătrat. El a descris piața din orașul său ca fiind una în care un apartament de 70 de metri pătrați în centru poate ajunge la o jumătate de milion de euro.
Tocmai aceste comparații externe au alimentat și remarca ironică apărută în discuție despre piața locală: „Atât de ieftin? Plânge Clujul”. Proprietarul a răspuns în aceeași notă: „Trebuie să ajungem Clujul din urmă”.
Românii au privit suma de 102.000 de euro prin filtrul amplasării
Dacă străinii au comparat prețul cu piețe mai scumpe, mulți români au judecat apartamentul prin raportare la poziționarea lui la marginea orașului și la suprafața locuinței.
Un comentariu a redus întreaga discuție la o formulă tăioasă: „Este o debara într-un câmp. Ieftin?” Altul a mers în aceeași direcție: „Extrem de scump. Priveliștea este superbă, dar pare că ești în câmp.”
Un localnic din Bacău a spus că 102.000 de euro pentru 54 de metri pătrați i se par mulți și a comparat suma cu piața din orașul său, unde ar găsi ceva asemănător la 50.000-60.000 de euro, într-un oraș pe care îl consideră puțin mai mare decât Sibiul.
Au existat și reacții de teamă legate de felul în care va arăta zona peste câțiva ani. Un sibian a invocat direct un alt cartier cunoscut din zonă.
„Sper din suflet să nu ajungă și zona aceea la fel ca cealaltă parte a străzii Doamna Stanca, unde nu mai vezi o palmă de spațiu verde.”, a scris acesta.
Alți români au apărat totuși alegerea. Un comentator care s-a prezentat drept bucureștean și care locuiește semicentral a spus că o asemenea priveliște de la bloc i se pare „de vis” și că se așteaptă ca zona să se extindă în următorii 10-15 ani, dacă deja se construiesc cartiere rezidențiale. Altul a remarcat că distanțele din Sibiu nu se compară cu cele din București și a glumit că, dacă un astfel de apartament ar fi fost în Capitală, ar fi fost considerat ultracentral.
Sibiul crește economic și împinge locuirea spre margine
Dincolo de comentariile despre un apartament anume, cazul arată și presiunea pusă pe terenurile de la marginea Sibiului. Orașul are aproximativ 160.000 de locuitori după domiciliu, iar zona metropolitană depășește 250.000 de oameni.
Poziția sa în centrul României a contat mult în această dezvoltare. Sibiul funcționează ca legătură între estul și vestul Transilvaniei, dar și între Transilvania, Oltenia și Muntenia. Orașul este traversat de unele dintre cele mai vechi căi de comunicație de pe teritoriul actual al României și are o istorie urbană de peste opt secole.
În secolul XX, economia locală s-a sprijinit pe mari fabrici de mașini și utilaje, pe uzine de componente auto și aparatură, dar și pe industria textilă. După 1990, acest profil s-a schimbat treptat.
Locul fostelor întreprinderi de stat a fost luat de investiții private și străine, cele mai importante fiind în industria componentelor auto. În același timp, parcurile industriale și de afaceri și cartierele de blocuri noi au ocupat foste platforme industriale, pășuni și terenuri virane.
Această transformare a atras mii de muncitori. O parte s-au mutat cu familiile în zona metropolitană, iar alții fac naveta spre Sibiu de la zeci de kilometri. Pentru piața locuirii, asta înseamnă cerere împinsă nu doar în interiorul orașului, ci și spre marginile lui.
Infrastructura a făcut orașul mai accesibil și mai atractiv
Sibiul și-a consolidat atractivitatea și prin alte două direcții clare: turismul și infrastructura. Orașul, cunoscut pentru centrul său istoric, a devenit în 2007 Capitală Culturală Europeană, moment care i-a mărit vizibilitatea în afara României.
În paralel, legăturile rutiere au început să schimbe raportul dintre distanță și accesibilitate. În 2010, orașul a scăpat de o parte din traficul greu după inaugurarea centurii ocolitoare între Șelimbăr și Șura Mică, parte a Autostrăzii A1 Nădlac-București.
În anii următori au fost deschise tronsoanele A1 dintre Sibiu și Deva, precum și legăturile din vestul țării spre Lugoj, Timișoara, Arad și Nădlac. Relațiile cu Târgu Mureș și Cluj-Napoca au fost îmbunătățite prin Autostrada A10 Sebeș-Turda.
În 2022, autostrada din zona Sibiului a fost prelungită cu tronsonul Sibiu-Boița, lung de 13 kilometri, care ajunge la intrarea în Defileul Oltului și se conectează cu DN7.
Până în 2030, Sibiul ar urma să fie legat integral prin Autostrada A1 de București și de rețeaua de drumuri rapide din Muntenia, Moldova și Dobrogea, odată cu finalizarea celor aproximativ 70 de kilometri de autostradă montană aflați în lucru între Boița și Tigveni.
În același calendar extins de infrastructură, pentru Autostrada A13 Sibiu-Făgăraș este indicat anul 2028 ca termen de finalizare, la care s-ar adăuga viitoarea șosea de mare viteză dintre Făgăraș și Brașov.
Pe această combinație de investiții, trafic mai bine legat și extindere a cartierelor noi se așază și disputa pornită de la apartamentul de 102.000 de euro: unii văd o locuință încă ieftină pentru un oraș în creștere, alții văd aproape 2.000 de euro pe metru pătrat pentru un bloc ridicat pe un câmp care, în timp, s-ar putea umple de alte blocuri.
