Execuția bugetului general consolidat pentru primele șapte luni ale anului 2026 indică un deficit de 48,08 miliarde de lei, echivalentul a 2,34% din Produsul Intern Brut (PIB). Cifra reprezintă o ajustare semnificativă față de aceeași perioadă din 2025, când soldul negativ era de 76,44 miliarde de lei, adică 3,99% din PIB. Scăderea de 1,65 puncte procentuale vine pe fondul unui avans mai rapid al veniturilor față de cheltuieli.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat că această evoluție este un efect al controlului cheltuielilor și al menținerii fluxurilor financiare către economie. „Reducerea cu 1,65 puncte procentuale a deficitului este dovada unei gestiuni echilibrate, în care responsabilitatea fiscală se îmbină cu sprijinul direct pentru economie”, a declarat ministrul.
Ajustarea bugetară s-a bazat pe o creștere a veniturilor totale cu 11,2%, până la 412,31 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu doar 2,9%, totalizând 460,39 miliarde de lei. Contextul economic a fost marcat de o inflație anuală de 8,2% în iulie 2026, mult peste media Uniunii Europene de 3,0%, factor ce a influențat atât încasările nominale, cât și costurile de finanțare ale statului.
Cea mai importantă contribuție la creșterea veniturilor a venit din Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA). Încasările din TVA au urcat cu 26,5% față de 2025, atingând 88,55 miliarde de lei, ca urmare a noilor cote introduse prin Legea 141/2025. Un alt impuls a venit din fondurile europene, conform datelor publicate. Plățile din fonduri UE și PNRR au crescut cu peste 60%, iar rambursările totale atrase de România au ajuns la 37,28 miliarde de lei, o majorare de 30,3% față de anul precedent, arată o analiză Financiarul.
Pe partea de cheltuieli, consolidarea nu s-a făcut prin sacrificarea investițiilor publice. Acestea au crescut cu aproape 24%, până la 76,51 miliarde de lei. Economiile au provenit în principal din zona cheltuielilor de personal. Masa salarială bugetară a scăzut cu 4,1%, la 95,67 miliarde de lei, iar ponderea sa în totalul cheltuielilor s-a redus de la 22,3% la 20,8%.
Elementul vulnerabil al execuției bugetare rămâne costul datoriei publice. Cheltuielile cu dobânzile au înregistrat o creștere de 26,5%, ajungând la 40,12 miliarde de lei. Această sumă reprezintă deja 2% din PIB și anulează o parte din economiile obținute prin disciplina fiscală pe celelalte linii bugetare. O proporție tot mai mare din resursele statului este astfel direcționată către finanțarea datoriei acumulate, nu către noi cheltuieli productive.
Alexandru Nazare a subliniat că procesul de ajustare va continua. „Diferențele față de anul trecut se vor reduce firesc. […] Etapa următoare vizează consolidarea structurală și durabilă a ajustării fiscale”, a precizat ministrul Finanțelor.
