Portul Constanța se confruntă cu un risc major de blocaj logistic, estimându-se un deficit de capacitate de manipulare de 11,6 milioane de tone pentru exporturile agricole cumulate din România și Ucraina. Potrivit analistului Cezar Gheorghe de la AGRIColumn, necesarul total de export pentru cele două țări ar putea ajunge la 57,5 milioane de tone, în timp ce capacitatea teoretică de operare a portului este de circa 40 de milioane de tone, calculată la un ritm de 20 de rotații anuale.
Presiunea pe infrastructura portuară provine din suprapunerea a două fluxuri masive de marfă. Pe de o parte, aproximativ 70% din exporturile ucrainene de materii prime, echivalentul a 37,5 milioane de tone, ar putea fi direcționate prin România din cauza blocajelor din Marea Neagră. Acestui volum i se adaugă potențialul de export al României, estimat la cel puțin 20 de milioane de tone de produse agricole în anul curent. Diferența de 11,6 milioane de tone înseamnă o concurență directă pentru aceleași dane, ferestre de încărcare și rute de acces feroviare și rutiere.
Deși modernizările recente au crescut capacitatea de stocare a cerealelor în port la aproximativ 2 milioane de tone, acest lucru nu rezolvă problema volumului total care poate fi încărcat și expediat într-un an. Investițiile în silozuri și terminale nu elimină blocajul din lanțul logistic atunci când cererea depășește semnificativ capacitatea maximă de transfer.
Pentru fermieri și exportatori, consecințele sunt concrete și se resimt în costuri și eficiență. Separarea mărfurilor în funcție de țara de proveniență consumă timp și spațiu operațional, scăzând randamentul activelor portuare. Aglomerația în punctele de descărcare și în programarea navelor poate duce la formarea de cozi, ceea ce imobilizează capitalul în marfă și logistică pentru perioade mai lungi. Potrivit calculelor Financiarul, estimarea deficitului este una conservatoare, deoarece nu include volumele de șrot și ulei de floarea-soarelui și rapiță, și nici mărfurile provenite din Serbia, Ungaria și Republica Moldova care tranzitează tot prin Constanța.
Riscurile logistice sunt amplificate de factori suplimentari. Condițiile meteorologice nefavorabile din timpul iernii pot încetini operațiunile într-un port care funcționează deja aproape de limita teoretică, orice întârziere propagându-se rapid în întregul lanț de transport și depozitare. Pe plan intern, presiunea se suprapune peste o situație agricolă incertă. În timp ce potențialul de export al României este ridicat, seceta a afectat deja culturile de porumb și floarea-soarelui în județul Iași, unde au fost notificate pagube pe 1.000 de hectare, bilanțul final putând fi mult mai sever. Această volatilitate a producției interne adaugă un nou strat de complexitate gestionării fluxurilor de export.
