Industria auto reprezintă 15% din industria prelucrătoare a României. Slovacia are o expunere mai mare, iar Cehia și Ungaria sunt la un nivel similar

Informațiile au fost relatate de Stiripesurse. Industria auto furnizează aproximativ 15% din valoarea adăugată a industriei prelucrătoare din România. Această pondere ridicată expune economia locală la dificultățile producătorilor europeni, la concurența din China și la tranziția către vehicule electrice și software.

Datele Eurostat citate în analiză plasează România la un nivel similar cu Cehia și Ungaria, fiind mult peste Polonia, unde sectorul auto are o pondere de 8%. Slovacia are o dependență mai mare, de circa 18%.

Economiile dependente de sectorul auto au resimțit mai puternic scăderea exporturilor și au perspective dificile pe termen scurt. Menținerea investițiilor în România necesită trecerea de la asamblare și componente mecanice cu marje mici la produse cu valoare adăugată ridicată.

Slăbirea industriei germane afectează exporturile regionale

Producția industrială a Germaniei din iulie a fost cu 14% sub nivelul din 2019. Problemele industriei germane se transmit în România prin lanțurile de aprovizionare ale marilor grupuri europene, care includ fabricile auto și producătorii de componente locali.

Este estimată o creștere economică de aproximativ 2% pentru Europa Centrală și de Est, față de 1% în Germania. Polonia depășește pragul de 3%, susținută de consum și de o economie diversificată, mai puțin dependentă de industria auto.

Schimbarea de paradigmă este vizibilă în deciziile grupului Volkswagen. Filiala MAN Truck & Bus a investit în vară 1,2 miliarde de euro în fabrica din Cracovia, după ce grupul a oprit producția de automobile la Dresda.

Capitalul străin controlează mare parte din producție

După sfârșitul Războiului Rece, statele din Europa Centrală și de Est au atras investiții occidentale prin salarii reduse și forță de muncă pregătită. Lanțurile industriale germane s-au extins astfel în Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria și România.

În 2022, jumătate din valoarea adăugată a exporturilor din regiune provenea din străinătate, în timp ce în economiile dezvoltate proporția era de 14%.

Marile companii regionale sunt controlate de investitori străini, iar cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare rămân sub nivelul statelor occidentale. Deciziile luate în exterior influențează direct producția și exporturile locale.

Creșterea salariilor reduce avantajul producției bazate pe costuri mici. Produsul intern brut pe locuitor în statele est-europene se apropie de valorile din sudul Europei. Veniturile mai mari pot susține consumul intern și serviciile, reducând dependența de exportul industrial.

Investițiile se îndreaptă spre semiconductori și software

Guvernele regionale încearcă să orienteze investițiile dinspre componente mecanice spre semiconductori, software și producție avansată. Polonia și Cehia utilizează inițiativele europene pentru semiconductori, iar autoritățile din Praga au acordat ajutoare de stat pentru proiecte tehnologice, precum fabrica de carbură de siliciu a companiei americane Onsemi.

Schimbarea tehnologică reduce importanța componentelor tradiționale în industria românească. Investițiile în tehnologie, calificarea angajaților și transferul de cunoștințe pot înlocui modelul asamblării bazate pe salarii mici.

Rămânerea în zona activităților cu marje reduse este riscantă într-o industrie care se reorganizează. Economiile concentrate pe componente tradiționale pot pierde investiții în favoarea tehnologiilor pentru vehicule electrice.

Disputa comercială cu China divizează regiunea

În 2024, când Uniunea Europeană a introdus tarife pentru vehiculele electrice chinezești, Polonia și Bulgaria au susținut măsura. Ungaria, Slovacia și Slovenia s-au opus, alături de Germania.

Bruxelles-ul analizează măsuri noi pentru vehiculele hibride. Statele din Europa Centrală și de Est exportă puține mașini de lux în China și sunt mai puțin expuse represaliilor comerciale decât Germania.

Industria regională depinde însă de minerale critice și baterii. Restricționarea exporturilor de către Beijing ar afecta producția europeană și fabricile integrate în lanțurile constructorilor mari.

Relocarea masivă către est nu este confirmată de date

Datele Eurofound arată puține dovezi că tensiunile geopolitice au provocat o relocare masivă a companiilor occidentale către Europa de Est. Protecționismul comercial nu suplinește necesitatea dezvoltării unor tehnologii proprii cu marje ridicate.

Direcția investițiilor în România este decisivă: noile fabrici trebuie să asigure transfer de tehnologie și calificare, depășind etapa capacităților de asamblare bazate pe costuri salariale mici.