Gazul cu livrare marți a ajuns la un preț mediu de 404,7 lei/MWh pe piața pentru ziua următoare, cel mai ridicat nivel înregistrat în afara anului în care a început războiul din Ucraina, potrivit Profit.ro. Prețul a urcat pe fondul limitării importurilor, iar creșterea pune presiune pe costurile furnizorilor într-un an în care cantitatea internă rezervată populației și sistemelor publice de încălzire la preț reglementat s-a redus cu aproape 20 TWh.
Pentru fermele și afacerile rurale care consumă gaze sau cumpără bunuri produse cu energie, reperul important este diferența dintre cele două piețe. Gazul din producția internă destinat consumului reglementat are un preț de 110 lei/MWh, în timp ce prețul de pe piața liberă a ajuns de aproximativ patru ori mai ridicat.
În aceeași perioadă a anului trecut, media zilnică era de 165 lei/MWh, adică de 2,5 ori mai redusă. La vârful ședinței, o cantitate de 2,8 GWh a fost tranzacționată cu 420 lei/MWh.
Volumul total schimbat pe piața pentru ziua următoare a fost de 46,8 GWh, echivalentul a aproximativ o cincime din producția curentă. Piața intrazilnică, pe care livrarea și tranzacția au loc în aceeași zi, a trecut luni de pragul de 400 lei/MWh: prețul a ajuns la 407,9 lei/MWh, pentru un volum de 7,34 GWh.
Importurile au rămas sub exporturi la 21 septembrie
Datele fizice din sistem arată că România a importat luni, 21 septembrie 2026, 2,2 milioane mc de gaze din Bulgaria și a exportat 5,6 milioane mc. Din cantitatea livrată peste graniță, 2,6 milioane mc au mers în Republica Moldova, iar 3 milioane mc în Ungaria.
Înmagazinarea zilnică a coborât în aceeași zi la 6 milioane mc, după o medie de 14-15 milioane mc în zilele precedente. Ritmul mai lent contează înaintea sezonului rece, deoarece nivelul depozitelor se află deja sub cel de anul trecut.
România avea înmagazinați 26,8 TWh, adică 79,2% din capacitatea totală. La aceeași dată din anul precedent, depozitele conțineau 30,9 TWh și erau umplute în proporție de 91,9%, diferența de volum depășind 4 TWh.
Încă din iulie, înmagazinarea se desfășura mult sub media ultimilor 5 ani. La jumătatea anului, OMV Petrom avea în depozite un volum de gaze cu o treime mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, iar cantitățile stocate proveneau din import și fuseseră cumpărate la costuri mai ridicate.
În Europa, depozitele sunt umplute în proporție de 69,9%
În Europa erau înmagazinați 792 TWh, echivalentul a 69,9% din capacitatea totală. Volumul se afla cu 137 TWh sub cel consemnat anul trecut, când depozitele europene aveau 929 TWh, respectiv 81,6% din capacitate la 21 septembrie.
Frank Neel, șeful diviziei de gaze și energie al OMV Petrom, leagă nivelurile așteptate în sezonul rece de costurile actuale ale înmagazinării.
Volatilitatea prețului gazelor este foarte mare, potrivit reprezentantului companiei. Cererea din sezonul rece depinde de evoluția iernii și de vreme.
Cantitatea internă vândută la preț reglementat scade cu aproape 20 TWh
Presiunea nu vine numai din cotațiile zilnice. În 2026, cantitățile din producția internă disponibile la prețul reglementat de 110 lei/MWh pentru clienții casnici și centralele care produc energie termică au scăzut la aproximativ 32 TWh, de la 52 TWh în 2025, potrivit Romgaz și OMV Petrom.
Diferența de aproape 20 TWh trebuie cumpărată de furnizori de pe piața liberă, unde prețul este de patru ori mai ridicat decât nivelul reglementat de 110 lei/MWh. Această schimbare mută o parte mai mare din necesarul de gaze către tranzacțiile făcute la prețul pieței.
Până acum, scumpirile erau suportate aproape exclusiv de consumatorii non-casnici, care le transferau în prețurile finale ale bunurilor produse. În acest an, analiza publicației arată că o parte din costuri va reveni și consumatorilor casnici, precum și centralelor care alimentează sistemele publice centralizate de încălzire.
Pentru economia rurală, mecanismul se vede în costurile consumatorilor non-casnici dependenți de energie și, indirect, în prețurile produselor agricole și alimentare. Presiunea pornește de la gazul cumpărat mai scump de furnizori și intră în costurile bunurilor realizate de companii.
Prețurile energiei pot împinge în sus și costurile altor produse
Cotațiile ridicate ale mărfurilor, în special ale produselor energetice, pot declanșa o criză a prețurilor la energie, gaze și motorină și pot scumpi indirect alte produse, avertizează publicația. Este luat în calcul și riscul unei crize fizice de aprovizionare, iar orice intervenție a statului ar muta nota de plată către buget.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a avertizat luni că, din toamna anului 2026, vulnerabilitățile energetice, bugetare, economice, climatice și sociale ale României se vor alimenta reciproc.
„Declanșarea unei crize a prețurilor este foarte probabilă, iar cea a uneia fizice, de aprovizionare nu este inevitabilă.”
Datele de la 21 septembrie plasează astfel piața între un preț spot de peste 400 lei/MWh, o înmagazinare zilnică redusă la 6 milioane mc și depozite interne aflate cu peste 4 TWh sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.
