Sari la conținut
Curs BNR
  • EUR 5,3285▲ 0,0013

Sud-Muntenia a dat 25,1% din valoarea producției vegetale a României în 2025

Potrivit datelor INS prezentate de Revista Ferma, valoarea producției ramurii agricole din România a fost de 115.759,4 milioane lei în 2025, în prețurile anului respectiv. Producția vegetală a avut cea mai mare pondere, de 58,7%, iar Sud-Muntenia a concentrat cea mai mare cotă regională din valoarea acesteia. La producția animală, Nord-Est a fost pe primul loc. Indicatorul măsoară valoarea producției, nu profitul fermelor.

Lectură: 4 min
Valoarea producției agricole vegetale
Foto: Ramdas Aswale / Pexels

Din totalul național al producției vegetale, Sud-Muntenia a asigurat 25,1%, urmată de Sud-Est, cu 18,3%, și Nord-Est, cu 16,2%.

La valoarea producției animale, ordinea regiunilor se schimbă: Nord-Est este pe primul loc, cu 18,7% din totalul național. Urmează Nord-Vest, cu 15,8%, Centru, cu 15,7%, Sud-Muntenia, cu 15,4%, Vest, cu 13,1%, și Sud-Est, cu 12,5%.

Producția vegetală domină în majoritatea regiunilor

La nivelul țării, sectorului vegetal i-au revenit 58,7% din valoarea agricolă totală în 2025. INS indică pentru această pondere o creștere de 3,7% față de 2024.

Nord-Vest și Centru sunt excepțiile de la predominanța sectorului vegetal: în aceste două regiuni, producția animală a avut contribuția cea mai mare.

Dacă este exclusă București-Ilfov, a cărei contribuție la totalul agricol național este nesemnificativă, partea sectorului vegetal din valoarea agricolă regională se întinde între 47,3% în Centru și 70,2% în Sud-Muntenia. Aceste ponderi descriu structura fiecărei regiuni, distinct de contribuția sa la producția națională.

Revista Ferma arată, pe baza datelor INS, că valoarea producției vegetale a crescut în 2025 față de 2024 în Nord-Est, Sud-Est, București-Ilfov, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia și Vest. Procentele pentru fiecare regiune sunt detaliate mai jos.

Nord-Est a avut cea mai mare creștere valorică la sectorul vegetal

Comparativ cu 2024, evoluția valorii producției vegetale în 2025 a fost următoarea:

  • Nord-Est: creștere de 33,9%.
  • Sud-Est: creștere de 28,7%.
  • București-Ilfov: creștere de 23,3%.
  • Sud-Muntenia: creștere de 15,9%.
  • Sud-Vest Oltenia: creștere de 4,6%.
  • Vest: creștere de 1,2%.
  • Centru: scădere de 3,7%.
  • Nord-Vest: scădere de 0,6%.

În repartizarea pe regiuni a valorii agricole totale, principalele creșteri față de 2024 au fost consemnate în Nord-Est, cu 1,5%, Sud-Est, cu 1,3%, Sud-Muntenia, cu 0,9%, și București-Ilfov, cu 0,1%. Cele mai importante scăderi ale ponderilor regionale au fost în Centru, cu 1,7%, și Nord-Vest, cu 0,8%.

Vest a condus creșterile la producția animală

Pentru sectorul animal, comparația valorică dintre 2025 și 2024 arată:

  • Vest: creștere de 10,3%.
  • Sud-Muntenia: creștere de 9,2%.
  • Nord-Est: creștere de 3,2%.
  • Nord-Vest: creștere de 2,8%.
  • Sud-Est: creștere de 1,3%.
  • Sud-Vest Oltenia: scădere de 8,9%.
  • București-Ilfov: scădere de 6,5%.
  • Centru: scădere de 2,5%.

Serviciile agricole au avut creșteri valorice în trei regiuni: 33,0% în Sud-Vest Oltenia, 27,1% în Nord-Est și 2,5% în Sud-Muntenia. În restul regiunilor, reducerile față de 2024 s-au situat între 1,1% și 25,6%.

Încadrarea județelor permite citirea rezultatelor regionale

Regiunea Nord-Est reunește județele Iași, Bacău, Botoșani, Neamț, Suceava și Vaslui. În Sud-Est intră Constanța, Brăila, Buzău, Galați, Tulcea și Vrancea.

Sud-Muntenia include Călărași, Argeș, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman. Sud-Vest Oltenia grupează Gorj, Dolj, Mehedinți, Olt și Vâlcea.

Regiunea Vest este formată din Caraș-Severin, Arad, Hunedoara și Timiș. Nord-Vest reunește Cluj, Bihor, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj.

În Centru sunt incluse Brașov, Alba, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu. București-Ilfov cuprinde județul Ilfov și municipiul București.

Valoarea statistică include subvențiile pe produs

Calculul INS urmează metodologia Eurostat. El însumează produsele agricole, serviciile prestate de unități specializate și activitățile secundare neagricole care nu pot fi separate de activitatea agricolă principală în evidența costurilor. Un exemplu pentru ultima categorie este fabricarea brânzeturilor într-o fermă zootehnică.

În calcul intră și vinul produs de exploatațiile agricole fără instalații industriale pentru vinificație. Din total se deduce valoarea laptelui prelucrat în produse derivate în propria fermă.

Alte deduceri privesc sămânța proprie folosită la culturile însămânțate toamna, strugurii utilizați pentru vin de exploatațiile fără instalații industriale de vinificație, laptele consumat de animale, ouăle destinate incubării și pierderile înregistrate la producători după recoltare.

Evaluarea folosește prețurile de bază din fiecare an: la prețul primit de producător se adaugă subvenția aferentă produsului și se scade impozitul pe produs.

Distribuie

Radu Voicu scrie pe magazinagricol.ro despre economie, business și utile. Toate articolele →

Citește și

Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră