Sari la conținut
Curs BNR
  • EUR 5,3285▲ 0,0013

Nichifor Lăscău are 60.000 de lei investiți în fertilizarea grâului, dar seceta pune răsărirea în pericol

Fermierul Nichifor Lăscău, din Luncani, județul Cluj, a plătit 60.000 de lei numai pentru îngrășămintele administrate pe aproximativ 50 ha de grâu. Lipsa apei din sol pune însă sub semnul întrebării răsărirea culturii, după ce banii pentru fertilizare au fost deja cheltuiți.

Lectură: 3 min
Teren arabil afectat de secetă
Teren arabil afectat de secetă - Imagine ilustrativă - Magazin Agricol

Despre ploile ajunse pe terenurile sale, Nichifor Lăscău a declarat pentru Revista Ferma: „A plouat acum o săptămână vreo 15 litri pe metru pătrat, iar ieri au mai venit trei litri. Astea au fost singurele ploi din ultimele două luni și jumătate. Solul nu are apă. Mai jos de câțiva centimetri, e zero!”.

Semănatul s-a făcut prin minimum-till, adică prin lucrări reduse ale solului. Succesiunea operațiunilor a fost trecerea cu discul, aplicarea îngrășămintelor complexe și semănatul cu o mașină Amazone.

Cheltuiala cu fertilizarea a avut următoarele componente:

  • Cantitatea administrată: 300 kg de îngrășăminte complexe pe hectar.
  • Prețul de achiziție: 4.000 de lei pe tonă.
  • Costul pentru suprafața fertilizată: 1.200 de lei pe hectar.

În privința pregătirii terenului și a șanselor culturii în perioada următoare, agricultorul a avertizat: „De două luni și jumătate nu avem o ploaie consistentă. Nu se poate pregăti terenul decât la suprafață, la 5-10 centimetri. Grâul va răsări, probabil. Dar fără precipitații serioase în următoarele 30 de zile, o să fie o problemă”.

Ovinele rămase în fermă consumă furaje de 200 de euro pe zi

Pe lângă cultura de grâu, fermierul are bani cheltuiți zilnic pentru animale care nu pleacă la vânzare. Dintr-un efectiv de aproximativ 280-300 de ovine, spune că are pregătite de livrare 230-240 de miei și berbecuți.

Crescătorul descrie astfel blocajul și limita de greutate impusă de cumpărători: „Suntem blocați de patru luni cu exportul. O parte dintre masculii tineri au ajuns la aproximativ 70 de kilograme în viu, în timp ce abatoarele nu preiau animale de peste 40 kg. Ce să fac cu ei?”, a explicat Lăscău.

Animalele sunt ținute în stabulație, adică în adăpost, iar hrănirea efectivului ajunge la aproximativ 200 de euro pe zi, potrivit acestuia. Ofertele abatoarelor sunt de 15-16 lei/kg în viu, dar preluarea depinde și de încadrarea animalelor în greutatea acceptată.

El speră să poată livra din nou către țările arabe, unde consideră că ar obține un preț mai bun. Pragul la care vede o posibilitate de recuperare a cheltuielilor rămâne condiționat de export: „Anul acesta nu ne scoatem cheltuiala cu oile. Numai dacă se dă drumul la export și putem vinde cu peste 20 de lei kilogramul în viu mai avem o șansă”, a precizat crescătorul.

Oier la a treia generație, cu animale din rasa Țigaie Ruginie, Lăscău reclamă și lipsa unor soluții concrete pentru vaccinare, pe fondul problemelor sanitare din sectorul ovin.

Despre perspectiva păstrării animalelor până la sfârșitul anului, acesta a spus: „Dacă stau cu ele până în decembrie, de Crăciun le scot pe drum și le dau drumul pe șosea! Ce să fac?!”.

Porumbul este estimat la 4 tone/ha, față de 10 tone/ha pe parcele din apropiere

La cultura de porumb, estimarea fermierului este de aproximativ 4 tone/ha. Suprafața cultivată însumează 100 ha, iar o parte a acesteia încă așteaptă recoltarea: plantele au rămas verzi și au umiditate ridicată.

La o distanță de numai 20 km, există parcele cu producții de până la 10 tone/ha. Acestea au primit două ploi în plus, ceea ce explică diferența dintre recoltele din zonă.

Despre rezultatul economic al culturilor, fermierul a adăugat: „La porumb nu ne acoperim cheltuiala. La păioase mai respirăm puțin, acolo mai avem ceva profit”.

Distribuie

Radu Voicu scrie pe magazinagricol.ro despre economie, business și utile. Toate articolele →

Citește și

Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră