Cum se verifică limita de 170 kg azot pe hectar din gunoiul de grajd și ce plan de fertilizare este necesar

Potrivit Apa Noastră, regula explicată la 9 septembrie 2021, în legătură cu Programul de Acțiune și Codul de bune practici agricole, stabilește un plafon anual de 170 kg de azot substanță activă pe hectar pentru îngrășămintele organice. Cantitatea se referă la azotul conținut, nu la greutatea gunoiului de grajd împrăștiat. Excepția europeană pentru azotul recuperat și procesat, relatată la 14 februarie 2026, are condiții distincte de aplicare.

Calculul începe cu azotul produs în fermă

Într-o exploatație care utilizează îngrășăminte organice de origine animală, întocmirea planului pornește de la evaluarea nutrienților din gunoiul propriu. Tabelul IV al Programului de Acțiune oferă valorile medii ale azotului din gunoiul provenit de la diferite animale, folosite pentru această evaluare.

La nivelul exploatației, presiunea nutrienților exprimă cantitatea de azot raportată la terenul pe care se face fertilizarea. Calculul cuprinde atât azotul produs în fermă, cât și cantitățile aduse din exterior. Valoarea finală, obținută prin raportarea la suprafața fertilizată, trebuie să fie întotdeauna sub limita legală.

Evaluarea gunoiului produs de animale este necesară pentru stabilirea aportului din îngrășămintele organice și pentru prevenirea poluării apelor din apropierea exploatației.

Planul se întocmește diferit în funcție de studiul solului

Varianta fără studiu agrochimic presupune respectarea plafoanelor stabilite pe culturi și întocmirea unui plan simplificat de fertilizare. Modelul acestui document se găsește în Anexa 1 la Programul de Acțiune.

Dacă există un studiu agrochimic, doza se stabilește prin calcul, luând în considerare producția urmărită și azotul cu care solul este deja aprovizionat. Studiul nu înlătură plafonul pentru aportul organic prevăzut de regula generală.

În exploatațiile care folosesc irigații, obligația planului fundamentat pe studiul agrochimic privește cel puțin suprafețele irigate.

Panta terenului modifică plafoanele pentru îngrășămintele chimice

În lipsa studiului agrochimic, cantitățile maxime de mai jos se exprimă în kilograme de azot substanță activă pe hectar și pe an. Pentru culturile de câmp, pragul de pantă care separă cele două niveluri este de 12%:

• Porumb și sfeclă de zahăr: 150 kg pe terenurile cu pantă de cel mult 12%, față de 120 kg dacă înclinarea depășește acest prag.
• Grâu și rapiță: 120 kg la o pantă de maximum 12%, respectiv 90 kg pe terenurile mai înclinate.
• Alte culturi: 100 kg pentru pante de până la 12% inclusiv, respectiv 80 kg peste acest nivel.
• Vii, livezi și celelalte culturi permanente: maximum 100 kg din îngrășăminte chimice.
• Pajiști permanente: cel mult 80 kg din îngrășăminte chimice.

Calendarul de iarnă are termene diferite pe zone

Interdicția aplicării îngrășămintelor în timpul iernii urmărește protejarea pânzei freatice împotriva poluării cu nitrați. Respectarea ei este obligatorie pentru fermierii care solicită subvențiile APIA.

Potrivit BASF, calendarul diferențiat pe zone stabilește următoarele intervale de interdicție și prevede derogările limitate descrise mai jos:

• Zona 1: de la 15 noiembrie până la 10 martie.
• Zona 2: de la 10 noiembrie până la 20 martie.
• Zona 3: de la 5 noiembrie până la 25 martie.

Durata indicată pentru aceste perioade este de 115-140 de zile, în funcție de zonă.

Pentru culturile înființate toamna și pentru cele extratimpurii semănate în intervalul de interdicție există o derogare limitată la 50 kg de azot substanță activă pe hectar. Aplicarea este permisă numai dacă necesarul plantelor o justifică, în raport cu stadiul lor de dezvoltare.

În spațiile protejate, sere sau solarii, interdicția nu se aplică atunci când temperatura este mai mare de 5°C.

Excepția pentru azotul recuperat depinde de legislația națională

Azotul recuperat din gunoi de grajd, denumit RENURE, provine din dejecții animale și trece prin procesare. Produsul rezultat are un comportament apropiat de cel al fertilizanților minerali, cu pierderi mai mici prin levigare, adică prin antrenarea nutrienților de către apă, și cu impact redus asupra apelor subterane.

Potrivit Revistei Ferma, excepția europeană descrisă la 14 februarie 2026 permite depășirea pragului organic numai prin utilizarea fertilizanților RENURE și cu măsuri stricte pentru protejarea mediului. Nu este o derogare generală pentru gunoiul de grajd neprocesat.

Propunerea Comisiei Europene a obținut acordul tehnic în Comitetul pentru Nitrați al Uniunii Europene. În procedura descrisă, absența obiecțiilor Consiliului și Parlamentului European în termenul legal permite intrarea în vigoare a reglementării, aplicabilă la 20 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Măsura urmărește să reducă dependența agriculturii europene de fertilizanții minerali importați, să scadă cheltuielile de producție în condițiile fluctuațiilor de preț și să îi consolideze autonomia în perioade de criză geopolitică. Pentru fermieri, schimbarea ar putea însemna mai multă libertate în folosirea fertilizanților, costuri mai mici și valorificarea mai eficientă a resurselor proprii, cu păstrarea obiectivelor de mediu ale UE.

Utilizarea efectivă a excepției cere transpunerea în legislația fiecărui stat membru. Aplicarea presupune adaptarea regulilor naționale privind îngrășămintele, stabilirea produselor RENURE acceptate și întărirea controalelor și monitorizării pentru protecția mediului.