Animals International cere anularea celor 220 de milioane de euro pentru fermele de porcine și păsări

Potrivit News.ro, programul de guvernare Luca Niculescu menține sprijinul pentru aceste ferme și include proiectele care îndeplinesc condițiile de finanțare, dar au rămas fără bani în intervenția DR 20. Finanțarea prevăzută provine din fonduri europene. Documentul fixează pentru 2028 obiectivul ca producția românească să asigure întregul necesar de carne de porc.

Programul leagă reluarea exporturilor de acorduri și măsuri sanitare

Pentru ovine, programul prevede deschiderea exporturilor către țări din afara Uniunii Europene prin colaborarea cu autoritatea sanitar-veterinară. Instrumentele indicate sunt acordurile bilaterale și un plan de acțiune privind două boli: pesta micilor rumegătoare și variola ovină.

Documentul propune și reglementarea evidenței prin crotalii, adică identificarea animalelor, precum și urmărirea în timp real a transporturilor de animale vii. Scopul declarat este combaterea fraudei prin declararea unor efective mai mari decât cele reale.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ar urma să adopte o strategie dedicată exporturilor agroalimentare. Aceasta trebuie să prevadă măsuri prin care fermierii să intre în circuitele internaționale de producție și comercializare, în coordonare cu Strategia de comerț exterior.

Organizația cere oprirea contractelor noi și schimbarea destinației fondurilor

Pe lângă retragerea finanțării contestate, Animals International solicită oprirea încheierii unor contracte noi pentru ferme industriale. Pentru comerțul cu animale vii, cere eliminarea sprijinului public și susținerea unei interdicții europene a exporturilor către țări terțe atunci când animalele sunt trimise la sacrificare sau îngrășare.

Reprezentanții Animals International – România explică destinațiile propuse pentru bani și argumentele sanitare ale solicitării: „tranziția fermierilor, agricultura ecologică și regenerativă, proteine vegetale și procesare locală […] Fermele industriale concentrează mii sau zeci de mii de animale în spații închise, conectate prin transporturi de animale, oameni, furaje și echipamente. Aceste condiții nu creează un virus, dar pot permite unui agent patogen să circule și să se amplifice rapid. UNEP și IPBES leagă intensificarea producției animale de emergența bolilor zoonotice, iar folosirea excesivă sau necorespunzătoare a antimicrobienelor în zootehnie favorizează bacteriile rezistente. Riscul poate ajunge la oameni prin contact, hrană, apă, aer, dejecții și lanțurile comerciale”.

În această tranziție, organizația susține următoarele categorii de investiții și activități:

• Ferme de dimensiuni mici și medii.
• Abatoare regionale ori mobile, supuse unor controale stricte.
• Prelucrarea produselor la nivel local.
• Agricultură care reduce impactul asupra mediului.
• Alimente vegetale la prețuri accesibile.

Ecologistul Gabriel Păun, director pentru Uniunea Europeană al Animals International, invocă experiența COVID-19 și avertismentele legate de gripa aviară și de rezistența la antibiotice. Despre finanțarea de către stat a sistemelor de creștere intensivă, el afirmă, într-o declarație relatată de News.ro, că statul român: „nu poate finanța sisteme care pot amplifica pericolele epidemiologice […] Nu orice zoonoză pornește într-o fermă, dar o hală cu zeci de mii de animale poate transforma o infecție într-un focar uriaș. Animalele plătesc primele, prin suferință. Oamenii pot plăti apoi prin spitale, medicamente care nu mai funcționează și următoarea criză sanitară”.

Animals International susține sacrificarea locală în locul transporturilor lungi

Organizația respinge perspectiva unor exporturi record de animale vii spre Orientul Mijlociu și Africa. Reprezentanții săi caracterizează programul și argumentează preferința pentru exportul cărnii astfel: „o bombă biologică cu topping de suferință […] Sacrificarea locală, strict controlată, și exportul de carne păstrează în țară mai multă valoare, mai multe locuri de muncă și mai mult control. Exportul viu externalizează suferința și responsabilitatea”.

În sprijinul poziției sale, Animals International invocă propunerea din 2023 a Comisiei Europene, despre care afirmă că favorizează sacrificarea în apropierea locului de creștere și transportarea cărnii ori a carcaselor, în locul animalelor destinate sacrificării.

Organizația indică și două exemple externe: interdicția introdusă în Marea Britanie în 2024 pentru exporturile de animale destinate sacrificării și îngrășării, respectiv oprirea transporturilor maritime de oi vii anunțată de Australia pentru mai 2028. Potrivit organizației, Australia finanțează și tranziția producătorilor.

Reprezentanții organizației se opun trimiterii animalelor pe distanțe de mii de kilometri, invocând expunerea la căldură, sete și frică. Ei precizează și limita alternativei propuse: „Înlocuirea exportului viu cu exportul de carne nu rezolvă cruzimea fermelor industriale. Este o măsură imediată împotriva transporturilor lungi, care trebuie însoțită de reducerea producției intensive și de o politică alimentară compatibilă cu sănătatea oamenilor, animalelor și ecosistemelor”.

Programul păstrează sprijinul pentru ferme familiale și culturi alimentare

Alte angajamente agricole din program vizează producția internă și reducerea deficitului comercial agroalimentar, adică a diferenței dintre importurile și exporturile de produse agricole și alimentare:

• Sprijin pentru cumpărarea de juninci în ferme familiale, cu un plafon anual al bugetului și cu respectarea traiectoriei asumate pentru deficitul bugetar.
• Continuarea programelor pentru legumele cultivate în extrasezon și pentru sporirea producției de cartofi și usturoi, cu prioritate pentru finanțările care reduc deficitul comercial agroalimentar.
• Susținerea exploatațiilor montane, având ca obiectiv o producție mai mare cu minimum 15%.
• Extinderea suprafețelor cultivate ecologic până la 800.000 de hectare în 2030.