Vasile Seneșan nu mai produce sămânță de soia pe aproximativ 100 de hectare din cauza cererii reduse

Despre decizia privind loturile semincere, adică suprafețele cultivate pentru obținerea semințelor, Vasile Seneșan, proprietarul exploatației agricole Mecsol Galda, a declarat pentru AgroIntel:

„Soia nu am mai produs de anul acesta, pentru că nu mai e interesantă, nu mai trebuie nimănui soia românească. Nu se mai subvenționează cu acea plată pentru zonă ecologică, și așa am rămas numai pe porumb, pe grâu, pe orz, pe titicale. Și soiuri românești, și soiuri străine. La soia aveam 100 de hectare pe care multiplicam cinci soiuri de soia. La fel, sfecla de zahăr a căzut. Dar, repet nu mai era cerere pentru soia. Prețul era mic, animale sunt tot mai puține, ca să existe cerere de șrot de soia. Cultura de soia la noi aici, dacă e vremea cu călduri tot mai mari, nu leagă deci și producția începea să fie tot mai mică. Și atunci am decis să renunțăm. Soia aduce azot în sol, în mod natural, și nu mai trebuie să se administreze atât de mult îngrășământ. Dar dacă cei care ne conduc nu vor să o subvenționeze, fermierii renunță”

Cele cinci soiuri de soia multiplicate de-a lungul anilor erau românești. Fermierul amintește și economia de îngrășământ pe care o permite această cultură, prin aportul natural de azot. Explicația privind dispariția plății pentru zonă ecologică îi aparține producătorului.

Producțiile de cereale păioase au trecut de opt tone la hectar

Ferma rămâne furnizor de semințe cu genetică preponderent românească. La cerealele păioase, recoltele din acest an au depășit în unele cazuri opt tone la hectar, potrivit lui Seneșan.

Despre calitatea semințelor și diferența dintre recoltele de păioase și cea de porumb, el a explicat:

„Sămânța de grâu este de o calitate excepțională. Sămânța de orz la fel, și triticalele la fel, atât ca producție, cât și ca și calitate. Scoatem o puritate de 99,9%, germinația 98-99%. Sunt calități de excepție la toate soiurile, atât românești cât și străine. Situația a fost însă diferită în cazul porumbului, afectat puternic de seceta din timpul verii și de temperaturile ridicate din a doua parte a sezonului. Dacă în anii favorabili ne bazam pe aproximativ 10 tone de porumb la hectar, anul acesta producția a scăzut la aproximativ patru-cinci tone la hectar. Chiar și în aceste condiții, rezultatul a fost mai bun decât în anul precedent, când nu am obținut deloc producție de porumb. Dar toamna trecută a fost bună, cu umiditate. A fost o iarnă cu zăpadă ca niciodată, iar primăvara am avut ploi suficiente. Dar vara și spre toamnă au venit călduri anormale și este încă o lipsă mare de precipitații”

Echipamentele de irigații stau nefolosite din lipsă de apă

Ferma are două motopompe și doi tamburi pentru irigat. Echipamentele ar putea acoperi peste 100 de hectare, însă Seneșan spune că lipsa apei îl împiedică să le folosească.

Soluția propusă de el este construirea unor acumulări artificiale: apa strânsă în perioadele ploioase ar urma să fie păstrată pentru lunile secetoase. În opinia fermierului, astfel s-ar putea folosi mai bine apa din perioadele cu debite ridicate și s-ar reduce efectele secetei.

Pentru realizarea acumulărilor, producătorul consideră necesare reguli legislative clare și colaborarea dintre autoritățile locale, instituțiile de mediu și Ministerul Agriculturii.

Ferma comercializează patru hibrizi de porumb de la Stațiunea Turda

În oferta Mecsol Galda intră următorii hibrizi românești, multiplicați din genetica provenită de la Stațiunea Turda:

• Turda Star;
• Turda 201;
• Turda 344;
• Turda 350.

Semințele sunt comercializate inclusiv în ambalaje etichetate de zece kilograme. Separat, aproximativ 50 de hectare sunt cultivate cu porumb românesc pentru livrări în cantități mai mari.

Condițiile de plată influențează prețul cerut cumpărătorilor: „Prețul semințelor de grâu și al celorlalte cereale păioase se situează, în funcție de condițiile de plată, între aproximativ 1,85 și 2,50 lei, iar porumbul pentru sămânță se vinde cu circa 7 lei/kg. Semințele noastre ajung atât la companii multinaționale și distribuitori din domeniul agricol, cât și la persoane fizice”, a precizat Seneșan.

Cererea pentru sămânță certificată crește, spune producătorul

Schimbarea observată în rândul cumpărătorilor privește și proveniența semințelor folosite anterior. Despre clienți și actele care însoțesc marfa, producătorul a adăugat:

„Eu am observat două categorii de cumpărători: fermieri care cultivau suprafețe mici și foloseau sămânță păstrată din producția proprie, dar care au început să cumpere sămânță certificată, și proprietari de terenuri care locuiesc în alte localități și caută informații despre culturile înființate pe parcelele lor pentru a-și putea pregăti documentele necesare. Eu cred că clarificarea regulilor privind documentele justificative ar putea influența cererea de semințe certificate. Noi eliberăm certificate de calitate și facturi pentru sămânța comercializată și eu cred că utilizarea semințelor certificate trebuie încurajată prin reguli clare și aplicate consecvent. Dar acum fermierii deja au început să vină să ceară sămânță certificată chiar dacă ordinul este la niveld e discuții”

Seneșan pune solicitările în legătură cu regulile privind documentele justificative pentru subvențiile aferente anului de cerere 2027. El precizează însă că ordinul despre care vorbește se afla încă în discuție.

Pentru noul an agricol, suprafețele principalelor culturi din fermă sunt planificate să rămână, în linii mari, la niveluri similare.