Producătorii români intră greu în supermarketuri cu marca proprie

Problemele au fost discutate pe 26 octombrie 2026, la conferința Ziarului Financiar, ZF Agrobusiness & Food Summit 2026, relatează Agrimedia. Apicultorii, cooperativele și producătorii de lactate sau pește au descris obstacolele întâlnite între producție și vânzarea produsului finit.

„Mierea din România pleacă în 95% în butoaie, pun alții brandul pe produsul nostru, nu este un lucru deloc bun”, a declarat Ionuț George Ocneanu, fondatorul Evicom Honey, la conferință.

Cooperativa Bio Cătina are clienți în Japonia, Coreea de Sud și Singapore. Vinde și ingrediente destinate industriei cosmetice, însă cantitatea livrată ca materie primă o depășește pe cea de produse finite, potrivit fondatoarei Mădălina Giurescu.

Ea a explicat că, în România, cătina este încă adunată din pădure sau cumpărată de la vânzători de pe marginea drumului. Pentru intrarea în marile magazine, producătorii se confruntă cu adaosuri comerciale mari. „Și asta ne-a obligat pe noi să mergem la export”, a spus Mădălina Giurescu la summit.

Listarea nu asigură vizibilitatea produselor locale

Uniunea UNCST-BOVICOOP are în magazine o gamă de 57 de produse lactate. Unele sunt însă așezate în zone unde se văd greu, a explicat Iasmina Blidar, directorul executiv al uniunii, la aceeași conferință: „Nu cred că acolo ar trebui să se afle produsul local românesc, care provine de la fermieri români”.

George Cățean, acționar al Fermei Cățean, a arătat că telemeaua ocupă primul loc între brânzeturile consumate în România, dar marca cu cele mai mari vânzări din această categorie este produsă în Germania.

Pentru producătorii mici, investițiile în construirea și promovarea unei mărci sunt practic inexistente, a spus Ana Armeanu, cofondatoare a Armeanu Creative Studio.

La pește, pregătirea produselor pentru supermarket presupune sortare, ambalare și distribuție, operațiuni care pot majora mult cheltuielile, potrivit lui Petre Drăgoi, cofondator al Pescăriei La Drăgoi. Firma pregătește, din acest motiv, o fabrică destinată preparatelor din pește provenit din Marea Neagră.

Exporturile de alimente procesate rămân sub importuri

Diferența dintre vânzarea producției agricole și cea a alimentelor procesate apare și în datele Institutului Național de Statistică pentru 2025, prelucrate înaintea conferinței de Ziarul Financiar:

Exporturile agricole au însumat 7,4 miliarde de euro.

Vânzările externe de alimente procesate au fost de 1,8 miliarde de euro, aproximativ de patru ori mai mici decât exporturile agricole.

Importurile de alimente procesate au însumat 4,2 miliarde de euro, peste dublul exporturilor din aceeași categorie.

Comerțul cu produse agricole a încheiat anul cu un excedent de aproximativ 212 milioane de euro, adică exporturi peste importuri. Cerealele și semințele oleaginoase au susținut acest rezultat.

În industria mezelurilor, capacitatea de producție depășește cererea internă. Fabricile din România pot realiza un volum de trei ori mai mare decât solicită piața națională, a spus Ștefan Pădure, președintele patronatului APAR.

Recunoașterea europeană a babicului a cerut ani de demersuri

Demersurile pentru recunoașterea europeană a babicului de Buzău au durat trei ani și jumătate, a explicat Ana Maria Mircea, care prezidează Asociația pentru Promovarea Babicului de Buzău.

În opinia sa, indicația geografică protejată, recunoașterea europeană care leagă produsul de originea sa geografică, poate permite obținerea unui preț la raft cu până la 50% mai mare.