Miniștrii europeni negociază cine primește subvenții agricole după 2027

Pentru fermele din România, negocierile privesc atât condițiile de acces la bani, cât și diferențierea plăților după categoria exploatației. Bugetul european pentru 2028-2034, din care va fi finanțată reforma, face obiectul unor negocieri separate.

Accesul fermierilor pensionați la ajutoare împarte statele membre

Una dintre disputele de la Luxemburg privește fermierul activ, adică agricultorul care îndeplinește condițiile pentru sprijin european. O parte dintre țări susțin includerea celor pensionați. Franța și alte state vor ca banii să ajungă la cei care continuă să lucreze în agricultură.

Comisia Europeană propune ca fiecare stat să poată decide dacă îi include pe fermierii pensionați între beneficiari. În paralel, unele guverne cer diminuarea ajutoarelor pentru proprietarii exploatațiilor mari și pentru alți investitori, astfel încât fermele mici și tinerii aflați la început de activitate să primească mai mult.

Președinția irlandeză a Consiliului Uniunii Europene (UE) a pregătit compromisul înregistrat la 16 octombrie 2026, cu numărul 14185/1/26 REV 1, pentru obținerea unei poziții comune parțiale la această reuniune, potrivit AGROEXPERT-TV. Este o propunere aflată în negociere, nu un regulament adoptat.

În privința activității agricole minime, proiectul permite evaluarea veniturilor, a muncii prestate în fermă, a obiectului de activitate sau a înregistrării activităților agricole în registre regionale ori naționale. Agricultorii care lucrează cu timp parțial sau au și alte ocupații ar putea primi sprijin dacă respectă cerințele stabilite.

Definițiile pentru fermier, fermier activ și teren eligibil ar urma să fie stabilite prin planurile naționale și regionale, folosind criterii proporționale, obiective și fără discriminare. Pentru plata pe suprafață, terenul trebuie să fie la dispoziția solicitantului și folosit agricol în condițiile regulamentului. Propunerea tratează și parcelele păstrate pentru obiective de mediu sau cu activitate agricolă restrânsă prin obligații specifice.

Plățile propuse țin cont de venituri și de tipul fermei

Sprijinul pentru venit calculat după suprafața eligibilă ar urma să fie diferențiat folosind criterii obiective și nediscriminatorii. La stabilirea plăților ar conta veniturile agricole dintr-un interval de referință reprezentativ.

Proiectul permite sprijin diferențiat pentru categorii de agricultori și zone geografice, în funcție de nevoi. Categoriile avute în vedere includ:

• Tinerii agricultori și cei care încep activitatea agricolă.
• Femeile care desfășoară activități în agricultură.
• Exploatațiile familiale și fermele mici.
• Fermele mixte, cu producție vegetală și creșterea animalelor.
• Exploatațiile din zone afectate de constrângeri naturale sau specifice.

Pentru schema cu plăți degresive, adică sprijin redus progresiv peste anumite praguri, proiectul indică o medie planificată de 130-240 de euro pe hectar pentru fiecare stat membru. Intervalul privește media schemei, nu o sumă acordată automat fiecărui fermier român.

Tot în negociere se află reducerea progresivă a ajutorului peste anumite praguri și limitarea anuală la 100.000 de euro pentru un fermier. Atât intervalul pe hectar, cât și plafonul apar între paranteze drepte, semnul folosit pentru prevederile financiare rezervate negocierilor bugetare.

Dispozițiile care afectează bugetul sau depind de negocierile financiare generale sunt scoase din mandatul parțial de negociere. Valorile respective rămân propuneri, nu reguli definitive pentru perioada 2028-2034.

Tinerii ar putea păstra statutul pe întreaga perioadă eligibilă

Pentru încadrarea ca tânăr fermier, statele ar urma să aleagă un prag superior de vârstă între 35 și 40 de ani inclusiv. Printre condițiile propuse se află preluarea pentru prima oară a conducerii unei exploatații.

Statutul ar putea fi menținut pe durata eligibilității schemei chiar dacă beneficiarul trece ulterior de vârsta-limită, cu respectarea condițiilor prevăzute. Statele ar avea și posibilitatea să acorde tinerilor plăți mai mari pentru susținerea veniturilor.

La sosirea la reuniunea din Luxemburg, Annie Genevard, ministrul francez al Agriculturii, a vorbit despre o vară: „extrem de dificilă pentru fermieri, această negociere PAC este crucială pentru restabilirea încrederii și oferirea de perspective de viitor, în special pentru generațiile mai tinere”.

„Este esențial să ajungem la un acord, iar aceasta este ambiția noastră, să aducem stabilitate fermierilor din Europa”, a declarat la reuniune Martin Heydon, ministrul irlandez al Agriculturii, a cărui țară deține președinția rotativă a UE.

Sprijinul ar acoperi investiții, riscuri și obligații de mediu

Compromisul urmărește simplificarea aplicării PAC și mai multă flexibilitate pentru state, alături de susținerea veniturilor și o distribuție mai echitabilă a plăților. Direcțiile de intervenție prevăzute sunt:

• Adaptarea la schimbările climatice, administrarea apei și reducerea emisiilor.
• Protejarea solurilor și conservarea biodiversității.
• Agricultura ecologică și bunăstarea animalelor.
• Instrumente pentru gestionarea riscurilor și posibile plăți de criză după dezastre naturale, episoade climatice nefavorabile sau evenimente catastrofale.
• Investiții în ferme și în întreprinderile care prelucrează ori comercializează produse agricole.
• Instalarea tinerilor agricultori, dezvoltarea afacerilor rurale și diversificarea surselor de venit ale gospodăriilor agricole.

Beneficiarii anumitor ajutoare ar trebui să respecte cerințe legale și practici de protecție. Statele ar defini aceste practici prin propriile planuri, adaptate climei, terenurilor și sistemelor agricole. Pentru agricultura ecologică este prevăzut un tratament specific în raport cu unele practici.

Vremea, bolile plantelor și atacurile dăunătorilor ar putea justifica derogări atunci când împiedică aplicarea cerințelor. Excepțiile ar trebui să aibă obiect și durată limitate, pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii.

Bugetul estimat este sub finanțarea politicilor agricole anterioare

Estimarea actuală pentru finanțarea PAC este de aproximativ 300 de miliarde de euro, comparativ cu 387 de miliarde de euro alocate politicilor agricole comune anterioare. Comisia Europeană susține că statele vor putea utiliza și alte fonduri pentru sprijinirea mediului rural.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a promis disponibilizarea anticipată a 45 de miliarde de euro din 2028 pentru agricultură. În schimb, mai multe țări care cer limitarea cheltuielilor europene, conduse de Germania, urmăresc reducerea substanțială a bugetului UE prin diminuarea finanțărilor pentru politicile tradiționale, inclusiv PAC.

Consiliul Agricultură și Pescuit încearcă să obțină o abordare generală parțială, adică o poziție comună asupra unei părți a reformei. Nota din 16 octombrie solicită Comitetului Special pentru Agricultură să susțină compromisul și să recomande acest pas miniștrilor. Urmează negocierea cu Parlamentul European pentru adoptarea reformei, iar oficialii europeni speră să finalizeze discuțiile bugetare până la sfârșitul anului.

Proiectele de informare despre PAC au un apel separat

În paralel cu reforma, Comisia Europeană a lansat pe 22 octombrie 2026 apelul pentru măsuri de informare privind Politica Agricolă Comună, IMCAP 2027. Finanțarea europeană acoperă 60% din cheltuielile eligibile ale proiectelor selectate, potrivit Revista AGRIMEDIA.

Programul urmărește să explice publicului din statele membre ce rol are PAC în viața de zi cu zi. Pot participa entități publice și private înregistrate într-o țară a UE: organizații neguvernamentale, asociații agricole, agenții de comunicare, edituri, companii de presă și autorități.

Solicitanții din țări care nu au avut proiecte selectate la apelul precedent primesc cinci puncte suplimentare la evaluare. Depunerea proiectelor are termen în ianuarie 2027.