România ar avea de alocat 1,246 miliarde de euro pentru menținerea sprijinului agricol de mediu după 2027

Bugetul național ar avea de pus încă 989 de milioane de euro pentru păstrarea finanțării actuale. Cifra vine dintr-un studiu realizat de Agora Agriculture, Institutul Clingendael și Institutul pentru Politici Europene de Mediu (IEEP), publicat în septembrie 2026 și citat de Agrimedia.

Statul ar participa la finanțarea ecoschemelor

În prezent, ecoschemele, adică măsurile agricole de mediu pentru care fermierii încheie contracte anuale, primesc finanțare europeană integrală. Propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2028-2034 introduce o participare a statelor de minimum 30% la finanțarea măsurilor de mediu. Pentru categoria măsurilor de agromediu și climă, pragul minim național este de 20%.

Bugetul României destinat măsurilor de mediu în intervalul 2023-2029 însumează 4,153 miliarde de euro, cu finanțare europeană și națională. Partea asigurată de stat reprezintă 6%. Trecerea la pragul propus ar face contribuția națională aproape de cinci ori mai mare.

Ar dispărea și posibilitatea alimentării măsurilor de mediu din bugetul plăților directe, pe care Uniunea Europeană le finanțează integral. În PAC 2023-2027, transferurile pot ajunge la 40% din fondurile plăților directe, fără ca statul să adauge bani naționali.

Plata minimă pe hectar ar restrânge fondurile pentru alte măsuri

Pentru susținerea venitului agricol prin plăți degresive pe suprafață, Comisia propune un interval de 130-240 de euro pe hectar. Autorii studiului estimează că asigurarea nivelului minim ar absorbi mai mult de jumătate din bugetul PAC în aproximativ o treime dintre statele membre.

România ocupă poziția a cincea în această comparație, în urma Letoniei, Lituaniei, Bulgariei și Estoniei. Banii necesari plății minime ar reduce fondurile rămase pentru celelalte intervenții agricole, între care și măsurile de mediu.

La 22 octombrie 2026, Agrimedia a publicat articolul intitulat: „PAC 2028–2034: o reducere de 15% a plăților directe ar scădea venitul fermelor din România cu 4,8%”.

Contribuțiile naționale ar evolua diferit între state

Calculele studiului indică următoarele modificări ale finanțării naționale:

• La nivelul Uniunii Europene, totalul ar ajunge la 23,688 miliarde de euro, comparativ cu 13,329 miliarde de euro în prezent, o creștere de 77,7%.
• Luxemburgul ar putea reduce contribuția cu 51%, deoarece participarea sa depășește deja pragul propus.
• Danemarca ar avea nevoie de o contribuție cu 711% mai mare.

Autorii cer mai multă flexibilitate în împărțirea bugetului

Studiul propune trei modificări ale proiectului:

Renunțarea la plata minimă pe hectar și restrângerea numărului de intervenții obligatorii, inclusiv a celor precum sprijinul cuplat.

Reducerea participării naționale la finanțarea măsurilor de mediu, de exemplu la 20%, împreună cu restabilirea transferurilor din plățile directe finanțate exclusiv din bani europeni.

Rezervarea unei cote minime din bugetul PAC pentru mediu, climă și bunăstarea animalelor. O estimare realizată de IEEP în 2026 situează această cotă la aproximativ 27% din cheltuieli.

Propunerea Comisiei Europene pentru PAC 2028-2034 a fost prezentată în iulie 2025. În iulie 2026, comisia pentru mediu a Parlamentului European a solicitat alocarea a 108 miliarde de euro pentru intervențiile de mediu și climă ale viitoarei politici agricole, potrivit studiului.

La 17 octombrie 2026, Agrimedia a publicat articolul: „România și alte opt state cer un buget PAC mai mare după 2028. Trei declarații adoptate la Bratislava”. Negocierile asupra propunerii pentru perioada 2028-2034 continuă între statele membre și Parlamentul European.