Inputurile agricole au urcat cu 11,7% în România, iar gunoiul de grajd intră în calculele pentru îngrășăminte

Presiunea vine într-un moment prost pentru ferme, pentru că în același interval prețurile producției agricole la nivel european au scăzut. Cum relatează Agrimedia, Comisia Europeană pune în față dejecțiile zootehnice ca principală materie primă pentru îngrășămintele biologice, adică produse obținute prin recuperarea nutrienților care pot înlocui o parte din îngrășămintele minerale.

Costurile fermelor urcă mai repede în România decât media din Uniune

Media scumpirii inputurilor în Uniunea Europeană a fost de 4,7% în trimestrul al doilea din 2026. România, cu 11,7%, a depășit-o cu mult.

În structura costurilor europene, energia și lubrifianții au urcat cu 22%, iar îngrășămintele și amelioratorii de sol, adică produsele folosite pentru fertilizare și corectarea solului, cu 13,4%.

În paralel, prețurile producției agricole din UE au coborât cu 5,8% în același interval. Este al treilea trimestru consecutiv de ieftinire. Laptele a scăzut cu 16,6%, iar cerealele cu 5,6%, potrivit datelor publicate de Eurostat pe 10 septembrie 2026.

Îngrășămintele cu azot au rămas mult peste nivelul din 2024

În aprilie 2026, îngrășămintele cu azot costau cu 71% mai mult decât media din 2024. Pentru fermierii care vând cereale, raportul dintre prețul acestora și cel al îngrășămintelor era cel mai nefavorabil din 2022 încoace, arată evaluarea Comisiei Europene.

Scumpirile au început în 2025, iar criza din Orientul Mijlociu le-a accentuat în februarie 2026. Comisia Europeană a răspuns cu o supraveghere mai atentă a pieței prin Observatorul pieței îngrășămintelor și cu mai multă flexibilitate pentru plățile în avans prevăzute în planurile strategice PAC.

Bruxellesul a pus pe masă și bani, și o alternativă la îngrășămintele minerale

UE a adoptat planul de acțiune pentru îngrășăminte la 19 mai 2026. Planul Comisiei Europene prevede și sprijin imediat de lichiditate pentru fermieri. Ulterior, pe 17 iulie 2026, statele membre au aprobat în acest cadru un pachet de 540 de milioane de euro destinat fermierilor care suportă costuri mai mari cu îngrășămintele și energia.

În materialul din 15 iulie 2026, Comisia Europeană arată că dejecțiile zootehnice reprezintă cea mai mare sursă de materie primă pentru îngrășămintele biologice. Din aceste resurse se pot obține energie regenerabilă și îngrășăminte care înlocuiesc o parte din produsele minerale, prin recuperarea nutrienților, inclusiv prin digestie anaerobă, adică descompunere fără oxigen.

FertiCovery a ales 25 de tehnologii, iar evaluările urmează în lunile următoare

Materialul Comisiei Europene prezintă și proiectul european FertiCovery: din peste 150 de tehnologii analizate pentru recuperarea nutrienților, au fost selectate 25.

Din mai 2026, catalogul acestor tehnologii este disponibil online. În lunile următoare vor fi publicate rezultatele evaluărilor privind aspectele tehnice, impactul asupra mediului și piața.