Instalațiile de irigare și proiectul privind infracțiunile de mediu

Picurarea poate fi automatizată cu un cronometru

Instalațiile de picurare folosesc bandă sau tub de picurare, împreună cu elementele de conectare și alimentare, potrivit mmediu.ro. Această soluție este descrisă ca o modalitate de limitare a pierderilor de apă prin evaporare și de reducere a timpului petrecut cu udarea manuală.

Automatizarea se poate face cu un cronometru care controlează irigarea. Controlul udării este asociat și cu reducerea riscului de apariție a mucegaiului pe frunzele plantelor.

Într-un kit complet de picurare pot intra următoarele componente:

• Un filtru de sită.
• Un adaptor rapid.
• Țeavă de tip LDPE.
• Conectori pentru banda de picurare.

Separat de aceste kituri, oferta de componente cuprinde conectori, fitinguri, magistrale și furtunuri layflat. Sunt disponibile și furtunuri pentru alimentarea instalației, precum și accesorii pentru banda sau tubul de picurare.

Aspersiunea are variante pentru gazon și ghivece

Pentru udarea prin aspersiune sunt oferite aspersoare, microaspersoare și furtunuri aspersoare. Există kituri pentru gazon, dar și soluții destinate ghivecelor ori grădinii.

Un exemplu comercial este kitul cu aspersoare de tip pop-up și adaptor pentru robinet, destinat unei suprafețe de gazon de maximum 70 m². Oferta Hectarul.ro afișează 366,10 lei, alături de prețul anterior de 385,37 lei, însă produsul este marcat cu stoc epuizat.

Între elementele incluse este menționată o mufă mamă pentru cuplare rapidă. Conectarea la robinet face parte din configurația acestui produs, prin adaptorul oferit în pachet.

Separat de alegerea instalației: proiectul privind infracțiunile de mediu

Captarea pentru irigații poate presupune extragerea, prelevarea sau derivarea controlată a apei, atât din surse de suprafață, cât și subterane. Mijloacele tehnice avute în vedere includ forajele și drenurile, iar utilizările acoperă agricultura, industria și alte activități economice.

Dacă apa este folosită fără respectarea autorizațiilor sau a regulilor de gospodărire, pot exista consecințe penale când sunt provocate prejudicii importante mediului ori sunt afectate resursele de apă. Contează atât felul în care este utilizată resursa, cât și efectele acestei utilizări.

La 14 iulie 2026, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a anunțat punerea în transparență a proiectului care transpune Directiva Uniunii Europene (UE) 2024/1203 privind criminalitatea de mediu. Pedepsele din acest proiect sunt propuneri legislative.

Limitele propuse de pedeapsă depind de urmările faptei

Pentru infracțiunile deja prevăzute de legislația de mediu, ministerul propune sancțiuni diferențiate după gravitate și consecințe:

Între 1 și 5 ani de închisoare pentru fapte susceptibile să provoace moartea ori vătămarea gravă a unei persoane sau prejudicii semnificative mediului.

Între 2 și 7 ani dacă s-au produs efectiv daune semnificative aerului, apei, solului, ecosistemelor, animalelor sau plantelor.

Între 3 și 10 ani pentru distrugeri ori prejudicii semnificative pe scară largă, cu efecte ireversibile sau de lungă durată.

Între 10 și 20 de ani dacă o persoană a murit ca urmare a infracțiunii de mediu.

Proiectul introduce și infracțiuni suplimentare prevăzute de directiva europeană, pentru care ministerul indica transpunerea în anul 2026.

Pentru persoanele juridice, valoarea propusă pentru o zi-amendă este cuprinsă între 500 și 25.000 de lei. Aceasta reprezintă valoarea unei unități de calcul a amenzii penale, nu suma totală a sancțiunii. Ministerul urmărește ca amenda să aibă efect inclusiv asupra firmelor cu cifre mari de afaceri.

Comiterea unei infracțiuni într-o arie naturală protejată ar constitui o circumstanță agravantă, adică un element care înăsprește răspunderea. În numeroase situații, proiectul prevede sancționarea tentativei și a faptelor comise din culpă, fără intenție.

Sunt tratate distinct prejudiciile semnificative, ireversibile, de lungă durată sau extinse. Proiectul acoperă inclusiv distrugeri de o gravitate excepțională, asociate conceptului de ecocid.

Proiectul privește și alte activități din exploatațiile agricole

Revista Ferma arată că, dincolo de captarea apei, folosirea pesticidelor fără omologare în România sau a substanțelor interzise de legislația europeană poate fi sancționată penal dacă poluează apa ori solul sau afectează biodiversitatea.

Aplicarea îngrășămintelor chimice și organice în perioadele de interdicție, stabilite în special pentru protejarea apelor de nitrați, poate avea consecințe juridice mai severe dacă produce daune importante mediului.

Arderea miriștilor și a resturilor vegetale este deja restricționată și poate determina pierderea subvențiilor agricole. Proiectul întărește cadrul penal pentru incendiile care distrug habitate, păduri sau solul ori pun vieți în pericol.

Evaluările europene invocate de minister au constatat puține cauze de criminalitate de mediu investigate și soluționate, precum și sancțiuni care nu sunt întotdeauna eficiente, proporționale și descurajatoare. Proiectul prevede pregătirea autorităților, cooperare instituțională, prevenție, colectarea statisticilor și elaborarea unei strategii naționale de combatere a acestor infracțiuni.

Despre promovarea proiectului, Diana Buzoianu, ministra mediului, apelor și pădurilor, a declarat în comunicatul ministerului din 14 iulie 2026: „Pregătim un proiect de lege complet, pentru a fi promovat imediat ce România va avea un Guvern cu atribuții depline. Este una dintre cele mai importante reforme din ultimii ani în materia combaterii criminalității de mediu. Un proiect ambițios pentru a lupta contra mafiilor de mediu. Pentru faptele care distrug ecosisteme, poluează grav apa, aerul sau solul și pun în pericol viața oamenilor, sancțiunile trebuie să fie proporționale cu efectele produse. Poluarea gravă și distrugerea naturii nu pot rămâne afaceri profitabile, în care câștigurile sunt mari, iar riscul juridic este nesemnificativ.”