Sistemul energetic național a înregistrat un vârf de producție din surse solare, care a ajuns să acopere o parte covârșitoare a consumului intern. La ora 12:00, parcurile fotovoltaice dispecerizabile injectau în rețea o putere de 2.450 MW. În același moment, consumul național era de 2.984 MW, ceea ce înseamnă că energia solară a asigurat 82,2% din necesar.
Acest nivel de producție reprezintă un vârf instantaneu pentru parcurile fotovoltaice, a căror capacitate instalată totală depășește 4.000 MW. Simultan cu acest record, România exporta energie electrică la o putere de peste 1.800 MW, un indicator clar că producția internă la orele prânzului depășea cererea din rețea. Imaginea capacității solare este completată de cei aproximativ 4.000 MW instalați de prosumatori. Această producție descentralizată nu intră în statisticile sistemului, dar reduce suplimentar consumul preluat din rețea în orele cu soare, accentuând curba de cerere tot mai joasă la prânz.
Performanța sectorului fotovoltaic survine într-un moment delicat pentru sistemul energetic. Ambele reactoare nucleare de la Cernavodă sunt oprite din cauza debitului scăzut al Dunării, o situație care afectează și producția hidroelectrică. Astfel, sistemul funcționează cu o dependență crescută de surse variabile exact când două componente de bază ale producției, nuclearul și hidroenergia, livrează sub potențial. România a transmis anterior o alertă către Uniunea Europeană privind posibila oprire a Unității 2 de la CNE Cernavodă, după ce Unitatea 1 fusese deja afectată de debitul redus, conform datelor analizate de Financiarul.
Această combinație între producția solară masivă la mijlocul zilei și indisponibilitatea unor surse de bază amplifică un dezechilibru major în sistem. Se conturează astfel un profil de funcționare cu surplus de energie în orele cu soare și deficit în restul intervalelor. Acest dezechilibru se manifestă aproape zilnic: în orele de vârf de consum de seară, după apusul soarelui, sistemul energetic național trece aproape constant pe import de energie electrică.
Pentru consumatorii industriali și companiile care își reînnoiesc contractele de furnizare, presiunea pe preț nu vine din media zilnică, ci din aceste intervale de deficit. În orele de seară, necesarul de energie trebuie acoperit din importuri sau din surse interne mai scumpe. Prin urmare, un record de acoperire de 82,2% la prânz nu elimină riscul de preț sau dependența de surse externe, ci doar mută problema în fereastra de seară, când costurile pentru cumpărători sunt de obicei mai mari.
