România se confruntă cu un paradox energetic costisitor: după ce exportă energie ieftină în timpul zilei, produsă în principal de panourile solare, ajunge să importe energie scumpă seara pentru a acoperi deficitul. Costul pentru consumatorii finali și companii crește exponențial la orele de vârf, când prețul pe piață urcă de la o bază de aproximativ 163 de euro/MWh la 487 de euro/MWh, echivalentul a circa 2.500 de lei/MWh.
Problema este una structurală și pornește de la direcția diferită a investițiilor în regiune. În timp ce România a subvenționat masiv instalarea de panouri solare, ajungând la peste 350.000 de prosumatori, Bulgaria a folosit fondurile europene pentru a finanța capacități de stocare a energiei în baterii. Astfel, vecinii de la sud au dezvoltat un avantaj comercial decisiv pe piața regională de echilibrare.
Mecanismul este simplu. La lăsarea serii, producția din surse regenerabile scade drastic. De exemplu, producția eoliană poate coborî de la 1.600 MW la prânz la doar 55 MW seara, exact când crește cererea de consum. Sistemul energetic românesc înregistrează un deficit de cel puțin 2.000 MWh pe zi în acest interval, pe care îl acoperă prin importuri din Bulgaria.
Radu Dudău, președintele Energy Policy Group, a explicat diferența de abordare. „Bulgarii au făcut un lucru important pe care noi nu l-am făcut. Având la dispoziție banii din Fondul de Modernizare, ei au decis să nu mai dea subvenții pentru parcuri fotovoltaice, ci pentru baterii, pentru că panourile deveniseră deja foarte ieftine pe piață”, a afirmat acesta. Potrivit analizei Financiarul, Bulgaria practic stochează energia ieftină produsă în timpul zilei și o vinde la preț maxim în intervalul cu cerere ridicată.
Consecința este că valoarea adăugată a energiei regenerabile nu rămâne în România. Bateriile bulgare permit mutarea energiei din intervalul orar ieftin în cel scump, unde sistemul plătește mult mai mult pentru fiecare MWh livrat. „Noi trebuie să le fim recunoscători bulgarilor că au făcut acest pariu acum câțiva ani și că au devenit această baterie a Europei de Sud-Est. Dacă acele baterii nu erau în Bulgaria, ci erau în România, situația prețului de seară ar fi fost similară”, a adăugat Dudău, subliniind că logica comercială a stocării este să vândă scump la vârf de sarcină.
Dependența de importurile de seară nu este un fenomen temporar, ci se conturează ca un model de afaceri pe termen mediu. Un grup de 20 de companii, printre care Axpo Energy România și Nova Power & Gas SRL, au obținut deja alocări de capacitate pentru importul a 600 MW din Bulgaria pe parcursul întregului an 2026. Această planificare comercială arată că piața se bazează pe existența acestui deficit și pe soluția de import pentru acoperirea lui. Pentru companiile și fermierii din România, acest lucru înseamnă costuri predictibil mai mari cu energia la orele de vârf, susținute de o piață în care flexibilitatea este asigurată și taxată de capacitățile de stocare din Bulgaria.
