Adaugă Magazinagricol ca sursă preferată în Google
Numărul românilor care aplică pentru locuri de muncă în străinătate a scăzut la cel mai mic nivel din ultimul deceniu. Din ianuarie până la 6 septembrie 2026, eJobs a înregistrat sub 55.000 de aplicări pentru joburi externe, reprezentând 0,6% din totalul înscrierilor de pe platformă, potrivit Stiripesurse.
Diferența de venit față de Europa de Vest nu mai acoperă la fel de ușor costurile mutării și disconfortul plecării, așa cum se întâmpla acum zece ani. Salariile din România au crescut, iar decalajul față de veniturile oferite în străinătate s-a redus.
Scumpirea vieții în statele vestice a influențat și ea această decizie. Pentru specialiștii din zona tehnică și pentru manageri, salariile din România s-au apropiat de nivelul european, astfel că o mutare făcută doar pentru un câștig financiar imediat este mai puțin atractivă.
Proiectele internaționale îi ajută pe angajați să rămână în România
Unii profesioniști pot accesa venituri similare lucrând din România pentru proiecte internaționale. Astfel, nu mai este necesară schimbarea țării de reședință, iar costurile și disconfortul relocării nu mai intră în aceeași măsură în decizia de carieră.
Modul în care angajații își planifică parcursul profesional s-a schimbat. O ofertă externă este evaluată și prin prisma costului vieții din țara de destinație și a stabilității oferite de păstrarea reședinței în România.
Cine mai caută de lucru în afara țării
Cei mai mulți dintre candidații care încă urmăresc locuri de muncă în străinătate au între 25 și 35 de ani, sunt la nivel mid-level și au între 2 și 5 ani de experiență.
Piața muncii din România are însă indicatori diferiți. În iulie 2026, rata șomajului a fost de 6,4%, față de media Uniunii Europene de 6,1%. În aceeași perioadă, inflația anuală a fost de 8,2% în România, față de 3,0% în media Uniunii Europene, potrivit Eurostat.
Chiar și în acest context, interesul pentru un loc de muncă în străinătate a ajuns la cel mai mic nivel din ultimii zece ani. Pentru angajatori, schimbarea arată că o parte dintre lucrători preferă să rămână în România sau să lucreze de aici pentru proiecte internaționale.
