Investițiile străine directe (ISD) în România au înregistrat o scădere drastică în prima jumătate a anului 2026, coborând la doar 669 de milioane de euro. Cifra reprezintă o diminuare de aproximativ 82% față de aceeași perioadă a anului 2025, când în economie au intrat 3,72 miliarde de euro, conform datelor Băncii Naționale a României.
Evoluția a fost concentrată în trimestrul al doilea, care a devenit cel mai slab din 2013 încoace. În această perioadă, fluxul total al ISD a fost negativ, atingând valoarea de minus 521 milioane de euro. Factorul principal care a determinat acest rezultat a fost componenta profiturilor reinvestite, cu un sold negativ de 1,124 miliarde de euro. Concret, aceasta înseamnă că dividendele distribuite de companii către acționarii nerezidenți au depășit profitul realizat în perioada respectivă.
Scăderea totală de 3,05 miliarde de euro în primul semestru din 2026 față de 2025 are o structură clară. Circa 1,2 miliarde de euro provin din profituri reinvestite, 0,75 miliarde de euro din participații la capital și 1,1 miliarde de euro din credite intra-grup.
Potrivit lui Leonardo Badea, prim-viceguvernator al BNR, există trei explicații principale pentru nivelul redus al ISD. Prima vizează distribuția masivă a dividendelor. A doua este legată de reducerea profitabilității operaționale a companiilor, în contextul încetinirii economice. O a treia explicație este o conjunctură specifică, ce a inclus o tranzacție de vânzare a unui lanț de retail de la o entitate nerezidentă către una rezidentă, mișcare care a redus statistic contribuția participațiilor la capital. Această situație are loc într-un moment în care, în iunie 2026, inflația anuală din România era de 9,2%, mult peste media UE de 2,9%, iar pe 18 august, prima de risc a țării era cea mai mare din regiune, de circa 150 de puncte de bază. Financiarul
Pentru mediul de afaceri, inclusiv pentru antreprenorii din sectorul rural, semnalul este clar: compoziția finanțării externe se schimbă. Reducerea ISD restrânge capitalul care intră în economie fără a genera datorie și mută presiunea pe instrumente care cresc datoria externă. Pe termen lung, acest lucru afectează stabilitatea macroeconomică și majorează costurile de finanțare pentru toate companiile.
Leonardo Badea a subliniat că deciziile investitorilor sunt direct legate de percepția asupra cadrului economic. „Deciziile privind repartizarea profitului, cât se distribuie și cât se reinvestește, sunt sensibile la percepția asupra perspectivelor economice și la gradul de predictibilitate a cadrului în care operează companiile”, a declarat prim-viceguvernatorul BNR. Lipsa de predictibilitate fiscal-bugetară influențează direct companiile să-și retragă profiturile, în loc să le reinvestească în operațiunile locale.
Pentru a recâștiga încrederea investitorilor, oficialul BNR consideră că o măsură importantă ar fi finalizarea și asumarea timpurie a bugetului pentru anul viitor, un pas esențial pentru a restabili predictibilitatea necesară mediului de afaceri.
