De ce ezită tinerii să preia fermele chiar și cu finanțări de până la 200.000 euro

La componenta „Sector zootehnic” mai erau disponibile 120,2 milioane euro, iar la „Alte sectoare” rămâneau 70 milioane euro, potrivit Adevărul.ro. Programul este administrat de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) și vizează consolidarea exploatațiilor conduse de tineri deja instalați și de fermieri cu vârsta de până la 45 de ani.

Punctajul de intrare scade în a doua etapă

Sesiunea a început la 6 octombrie 2026. Până la 5 noiembrie sunt acceptate numai proiectele care obțin cel puțin 80 de puncte. Acest prag de calitate reprezintă punctajul necesar pentru ca proiectul să poată fi depus în etapa respectivă.

De la 6 noiembrie, limita coboară la 45 de puncte. Consultanții anticipează atunci o creștere semnificativă a solicitărilor, după perioada în care o parte dintre fermieri așteaptă să devină accesibilă etapa cu punctaj mai mic.

Sprijinul are următoarele limite:

• Valoarea maximă solicitată este de 200.000 euro pentru un proiect.
• Pentru tinerii fermieri de până la 40 de ani, finanțarea poate acoperi până la 80% din cheltuielile eligibile, adică acele costuri acceptate la finanțare.
• Pentru fermierii între 41 și 45 de ani, sprijinul ajunge la cel mult 65% din costurile eligibile.

Ajutorul nerambursabil nu plătește întreaga investiție. Consultanții văd în suma pe care trebuie să o pună beneficiarul o posibilă piedică, chiar și pentru un proiect care atinge punctajul cerut.

În familia Verdeș, preluarea fermei depinde și de cine face munca

Adriana Verdeș, lucrătoare în ferma familiei, are 27 de ani și participă la activitate din copilărie. Părinții muncesc exclusiv în exploatație, în timp ce ea și sora sa au fiecare un serviciu și continuă lucrul în gospodărie după program.

Familia crește peste 1.000 de oi, 50 de vaci și porci. Cele două surori prelucrează laptele și vând produsele lactate în piețe. Deși tatăl ar vrea să le încredințeze conducerea, niciuna nu a decis deocamdată să o preia.

„Am terminat studiile, dar în continuare fac asta, și munca la fermă și lucrez în paralel, în extruziunea aluminiului. S-ar putea trăi din fermă și s-ar putea trăi bine, doar că fără timpul tău liber. Să știi că ai bani și că poți să faci orice, oricând, oricum, dar nu ai timp liber, cam asta presupune. Animalele nu știu că afară plouă sau ninge, nu știu că tu vrei să te duci la mare sau la munte. Ai mei continuă pentru că așa au învățat și că nu poți să le mai scoți asta din cap. Noi avem acum servicii, noi avem mai puțini bani, dar mai mult timp liber. Și noi vrem și mai mulți bani și mergem la ei și le cerem. Ei au bani și pot să facă ce vor, și-ar permite financiar, dar nu au timp liber”, a declarat Adriana Verdeș pentru Adevărul.ro, despre alegerea dintre activitatea din fermă și un loc de muncă în alt domeniu.

Ea ar prefera să păstreze partea de vânzare și își dorește un magazin propriu, pentru că îi place contactul cu oamenii. Nu are însă cine să îi preia munca din laborator, unde familia pregătește produsele după rețete moștenite. Nici părinții nu reușesc, de ani buni, să angajeze oameni pentru îngrijirea animalelor.

„Efectiv nu ai pe cine să găsești. Și dacă i-aș lăsa pe ei să producă și eu doar să vând, nu am pe cine să găsesc în locul lor. Am avut de curând un eveniment în familie și mai aveam nevoie de un om, să ne putem ocupa de pregătiri. Am stat foarte tensionați să vedem dacă vine omul de acolo din sat. A fost cu peripeții. La început n-a venit, când a venit a pierdut oile, a trebuit să mergem să le căutăm… (…) În cazul nostru, ca să găsim un echilibru, ar trebui să le mai împuținăm, să mcșorămm efectivele, să avem timp și pentru ele și pentru noi”, a explicat tânăra, relatând dificultățile întâmpinate când familia a avut nevoie de ajutor pentru un eveniment.

În descrierea ei, agricultura poate fi o afacere bună și poate avea viitor, dar presupune alegeri privind programul personal. După întoarcerea din fermă la ora 7:00 sau 8:00 seara, participarea la o petrecere poate să nu mai intre în discuție.

Adriana consideră câștigul un avantaj al muncii în fermă, cu condiția asumării efortului. Spre deosebire de un serviciu cu program stabilit, îngrijirea animalelor poate amâna masa de prânz și poate prelungi ziua de lucru până la ora 21:00.

Surorile nu au făcut încă planuri de modernizare și nici de accesare a fondurilor europene, pentru că încă își cântăresc opțiunile profesionale. Adriana spune că, dacă nu ar fi crescut cu animalele și cu prepararea lactatelor și a produselor din carne pentru piață, probabil ar fi fost atrasă temporar de domeniu, dar ar fi renunțat din cauza volumului de muncă.

Când bunicii mai puteau ajuta, familia avea și perioade de răgaz. În prezent, părinții nu pot lipsi nici măcar o zi din exploatație.

Profitul din apicultură nu înseamnă automat un venit suficient

Cosmin Măndică, apicultor ale cărui produse ajung inclusiv în supermarket și pe platforme online, spune că activitatea sa a devenit profitabilă: veniturile depășesc cheltuielile. Susține însă că producerea mierii, singură, nu îi poate asigura unui apicultor traiul, ceea ce face dificilă intrarea tinerilor fără o altă sursă de venit.

„Agricultura nu e atractivă pentru tineret. Ei nu au răbdare, nu cresc cu mentalitatea de a avea răbdare și de a construi în timp. Vor rezultate imediate. Aici apare discrepanța mare. Nici copiii mei. Vin, mă ajută, dar atât”, a declarat Cosmin Măndică pentru Adevărul.ro, despre felul în care vede interesul noii generații pentru agricultură.

El se îndoiește că ar exista o motivație suficient de puternică pentru a determina tinerii să preia o muncă fizică grea. Consideră că perspectiva asupra valorii hranei și a producerii ei diferă între un om de 50 de ani și unul de 20-25 de ani, într-o perioadă în care informatica și tehnica simplifică alte activități.

În opinia sa, educația și sprijinul statului ar putea face domeniul mai atractiv. Apicultorul susține că un tânăr nu își permite să investească fără ajutor și interpretează depunerile de proiecte DR-12 prin această dificultate.

Măndică merge în școli pentru a le explica elevilor munca dintr-o stupină și are în plan, pentru acest an, să îi aducă și în fermă. Prin educație înțelege atât familiarizarea timpurie cu agricultura, cât și ridicarea standardelor. Critică ceea ce consideră a fi o slăbire a concurenței în învățământ, asociată cu obținerea diplomelor, și invocă existența mai multor locuri la facultate decât copii.

România are mai mulți conducători de ferme vârstnici decât media europeană

Datele pentru 2023 din analiza Eurostat arată că 41,7% dintre managerii agricoli din România aveau minimum 65 de ani. Media Uniunii Europene (UE) era de aproximativ 32%. Cipru, Portugalia și Italia aveau, de asemenea, ponderi foarte ridicate ale conducătorilor vârstnici.

În datele Comisiei Europene prezentate pentru planul strategic al Politicii Agricole Comune, proporția fermierilor români de cel puțin 65 de ani era de 44,3%. Aceasta este o valoare din setul de date aferent planului, distinctă de ponderea din analiza Eurostat pentru 2023.

La nivelul UE, 10,7% dintre conducătorii exploatațiilor aveau sub 40 de ani în 2023. Austria, Franța și Luxemburg se aflau între statele cu cele mai mari ponderi ale managerilor tineri.

Din managerii exploatațiilor cuprinși în statistica regională Eurostat, 11,8% aveau mai puțin de 40 de ani. În mai multe regiuni ale Franței, Austriei, Poloniei și Cehiei, ponderea depășea 20%; în Franche-Comté, regiune din Franța, ajungea la 28,3%. În România, tinerii erau printre cei mai slab reprezentați la conducerea fermelor.

Aceste statistici urmăresc persoana care conduce exploatația. Un tânăr poate lucra în ferma părinților sau într-o companie agricolă fără să fie înregistrat ca manager, situație distinctă de preluarea efectivă a conducerii.

Terenul și capitalul condiționează intrarea în agricultură

Pentru tinerii care vor o exploatație proprie, obstacolele includ accesul la suprafețe suficiente și capitalul de pornire. Sunt necesari bani pentru utilaje, irigații, spații de depozitare și inputuri, adică resursele folosite în producție, precum îngrășămintele și produsele pentru protecția plantelor.

Veniturile depind de durata ciclurilor de producție și de vreme, fiind mai puțin previzibile decât în alte activități economice. Lipsa resurselor pentru susținerea acestor riscuri poate îngreuna începutul unei afaceri agricole.

Comisia Europeană indică mai multe instrumente pentru schimbul de generații:

• Granturi de instalare, adică finanțări nerambursabile pentru începutul activității.
• Împrumuturi cu dobândă redusă.
• Ajutor pentru accesul la teren.
• Instruire.
• Susținerea veniturilor.

Eficiența lor depinde de posibilitatea tinerilor de a obține efectiv sprijinul și de a construi ferme care se pot susține economic pe termen lung.

Fermele devin mai mari, dar accesul la tehnologie rămâne inegal

În 2023, analiza Eurostat cuprindea aproximativ 6,1 milioane de exploatații din UE care depășeau pragurile fizice utilizate pentru includerea în statistică. Suprafața medie ajunsese la 24,7 hectare, față de 19,7 hectare în 2010. Fermele mici s-au împuținat, în timp ce unitățile mai mari, orientate către vânzarea producției, s-au extins.

Eurostat asociază acest proces cu unirea exploatațiilor mici în unități mai mari, mecanizarea și presiunea pentru productivitate. Transformarea a fost vizibilă în estul Uniunii, inclusiv în Bulgaria, Polonia și România, unde existau multe ferme foarte mici, care produceau în principal pentru consumul gospodăriei.

Plecarea tinerilor către orașe sau în străinătate pentru locuri de muncă mai bine plătite accelerează schimbarea, în timp ce o parte dintre agricultorii vârstnici se retrag fără succesori.

În România coexistă gospodării agricole cu suprafețe și resurse reduse și ferme comerciale mari. Unele au specializare, investiții și acces la piețe; altele obțin venituri insuficiente pentru modernizare. Această structură influențează productivitatea și posibilitatea de a atrage noi conducători de exploatații.

Și dotarea fermelor arată diferențe. Din exploatațiile analizate de Eurostat în 2023, 1,8% foloseau roboți pentru aplicarea produselor destinate protecției plantelor. În regiunile României, Croației și Lituaniei, ponderea nu atingea 0,5%; în Picardie, regiune franceză, era de 32,1%.

Adoptarea tehnologiei depinde de banii pentru investiții, de mărimea exploatației, infrastructură și consultanță. Echipamentele necesare diferă între ferme, iar tehnologia singură nu garantează o productivitate mai mare. Mecanizarea modernă, monitorizarea și instrumentele de precizie pot ajuta la folosirea mai eficientă a apei, îngrășămintelor și produselor de protecție a plantelor.

Tinerii pot aduce competențe digitale și o altă abordare comercială, dar au nevoie, la rândul lor, de teren, finanțare, infrastructură și acces la cumpărători.

Sesiunea DR-12 se încheie la 2 decembrie 2026, ora 16:00.