Ce trebuie făcut înainte de culesul ciupercilor din pădure ca să fie evitate amenzile de 10.000 de lei

Pentru fermierii, antreprenorii rurali și culegătorii care valorifică produse din flora spontană, regula de bază este simplă. Pădurea face parte din fondul forestier național și este administrată fie de ocoale silvice, fie de proprietari privați. Din acest motiv, ciupercile, fructele de pădure și celelalte produse nelemnoase nu pot fi recoltate după reguli făcute din mers sau doar pe baza obișnuinței locului.

Primul pas obligatoriu este obținerea autorizației de la ocolul silvic

Recoltarea de ciuperci, fructe de pădure și a altor produse nelemnoase din flora spontană se poate face numai pe baza unei autorizații emise de administrația silvică aferentă zonei de reședință. În mod concret, actul este dat de ocolul silvic care administrează pădurea ori asigură serviciile silvice în acea zonă.

Există și varianta permisului pentru o anumită cantitate, eliberat de ocoalele silvice contra unei taxe modice. Sumele încasate sunt folosite pentru întreținerea și protejarea pădurilor.

Directorul Administrației Parcului Național Semenic-Cheile Carașului, Nicolae Ifca, a explicat la Radio România Reșița: „Recoltarea și/ sau achiziționarea produselor nelemnoase specifice fondului forestier național se pot face doar în baza autorizațiilor emise de Ocoalele Silvice care administrează aceste servicii silvice, iar de pe raza ariilor protejate este interzis. În această perioadă vom face patrulări intense cu Jandarmedia Montană, iar persoanele care vor fi întâlnite pentru recoltare vor fi sancționate cu amendă de la 5.000 la 10.000 pentru persoane fizice și de la 30.000 la 60.000 pentru persoanele juridice.”

În ariile protejate culesul este interzis, chiar dacă există interes pentru valorificare

Regula se înăsprește în ariile protejate. Acolo, activitățile de recoltare a ciupercilor și a fructelor de pădure sunt strict interzise. Nu mai este vorba doar despre lipsa unei autorizații, ci despre o interdicție aplicată pe raza acestor zone.

Tot în zonele administrate cu regim de protecție, deplasarea în afara traseelor marcate este sancționată de rangeri și jandarmii montani. Pentru cine merge în pădure cu intenția de a culege și de a vinde, această diferență contează: una este pădurea administrată de un ocol silvic, alta este aria protejată, unde recoltarea nu este permisă.

Amenzile nu sunt prezentate la fel în toate sursele, dar pragul maxim urcă la 10.000 de lei

Pe partea de sancțiuni, cifrele diferă în funcție de încadrarea folosită și de situația concretă din teren.

Legea nr. 171/2010, care reglementează contravențiile silvice, prevede la art. 17 lit. c o amendă de la 2.000 la 5.000 de lei pentru recoltarea produselor nelemnoase din fondul forestier național fără acordul proprietarului sau al ocolului silvic.

Newsweek România indică, într-o relatare, amenzi de la 500 la 5.000 de lei pentru persoanele fizice, în funcție de cât au recoltat și de gravitatea faptei.

Nicolae Ifca a precizat că, în timpul patrulărilor din ariile administrate de Parcul Național Semenic-Cheile Carașului, persoanele fizice surprinse recoltând ilegal riscă amenzi de la 5.000 la 10.000 de lei.

Același administrator de parc a indicat pentru persoanele juridice amenzi de la 30.000 la 60.000 de lei.

Dincolo de diferențele dintre aceste plafoane, concluzia practică rămâne aceeași: lipsa autorizației poate duce la sancțiuni mari, iar, potrivit relatării Radio România Reșița, în zonele protejate controlul a fost anunțat ca fiind intensificat.

Legea permite și confiscarea produselor obținute ilegal

Amenda nu este singura consecință. Legea contravențiilor silvice prevede și sancțiunea complementară a confiscării bunurilor destinate, folosite sau rezultate din săvârșirea faptei. Pentru culegător, asta înseamnă că produsele recoltate ilegal pot fi confiscate, pe lângă procesul-verbal și plata amenzii.

Conform Legii nr. 171/2010, contravenția este consemnată printr-un proces-verbal întocmit de agentul constatator. În cazul aplicării amenzii, aceasta se achită în 30 de zile de la comunicare sau în 15 zile de la soluționarea contestației, dacă procesul-verbal a fost contestat. Plângerea împotriva procesului-verbal poate fi depusă în 15 zile la judecătoria din circumscripția în care a fost săvârșită fapta.

Legea mai arată că bunurile confiscate se descriu în procesul-verbal, iar agentul constatator dispune măsurile de conservare sau de valorificare. Pentru cine merge la cules cu gândul la vânzare, riscul nu înseamnă doar câteva sute de lei, ci și pierderea întregii cantități adunate.

Și punctele de colectare fără aviz intră la contravenții

Nu doar culesul fără acord este sancționat. Legea nr. 171/2010 prevede, la art. 12 lit. h, că înființarea sau funcționarea de centre permanente sau volante de achiziție a ciupercilor, fructelor de pădure și a altor produse nelemnoase fără avizul ocolului silvic se amendează cu sume între 1.000 lei și 2.000 lei.

Pentru antreprenorii rurali care cumpără marfă de la culegători și o duc mai departe în piață sau în lanțul comercial, acest detaliu schimbă direct modul de lucru. Nu este suficientă marfa adunată din teren. Este necesar și avizul pentru punctul de colectare, dacă activitatea se face organizat.

Controalele sunt făcute de mai multe structuri, nu doar de personalul silvic

Verificările din teren nu țin numai de ocolul silvic. În zonele de pădure sunt organizate controale periodice și patrulări împreună cu poliția locală, Jandarmeria și Jandarmeria Montană, tocmai pentru a opri exploatarea abuzivă și vânzarea ilegală.

Legea nr. 171/2010 stabilește clar și cine poate constata contravențiile silvice. Pe listă intră personalul silvic împuternicit, polițiștii din cadrul Poliției Române pentru anumite fapte prevăzute expres de lege, ofițerii și subofițerii din cadrul Jandarmeriei Române, personalul din structurile de administrare a parcurilor naționale și naturale, precum și alte categorii de agenți constatatori pentru situații limitate.

Verificarea nu depinde, așadar, doar de prezența pădurarului în zonă. Controlul poate fi făcut și de o patrulă mixtă, inclusiv în perioadele în care culesul este mai intens.

Intuiția nu ajunge nici pentru legalitate, nici pentru siguranța alimentară

Pe lângă partea de lege, rămâne riscul sanitar. Potrivit avertismentului citat de Newsweek România, este periculos să se mizeze doar pe intuiție atunci când sunt deosebite ciupercile comestibile de cele otrăvitoare. Au existat numeroase cazuri de îmbolnăviri grave și intoxicații, iar recunoașterea „după ochi” nu oferă siguranță.

Ce este clar, însă, este avertismentul că metodele empirice nu oferă protecție reală împotriva intoxicațiilor.

Regulile privind culesul țin și de protejarea ecosistemului. O recoltare făcută haotic poate dezechilibra mediul natural, poate diminua resursele disponibile pentru animale și poate afecta regenerarea plantelor. Culegătorii neautorizați lasă adesea deșeuri, calcă vegetația tânără ori deteriorează stratul de sol, cu efect direct asupra biodiversității.

Alternativa legală este culesul autorizat sau cumpărarea din surse verificate

Pentru cine vrea să folosească sau să valorifice astfel de produse, variantele sigure rămân două. Prima este recoltarea autorizată, în baza permisului sau a autorizației emise de ocolul silvic competent. A doua este cumpărarea din piețe agroalimentare și magazine autorizate, unde produsele sunt certificate și verificate sanitar-veterinar.

Această diferență contează mai ales pentru gospodăriile și afacerile mici din mediul rural care cumpără ciuperci sau fructe de pădure pentru consum ori pentru revânzare. Marfa luată din surse verificate elimină atât riscul contravenției legate de recoltare, cât și o parte din riscul de intoxicație.

Pașii minimi înainte de orice cules sunt puțini, dar obligatorii

Din toate regulile de mai sus, rezultă un traseu simplu care trebuie urmat înainte de intrarea în pădure pentru recoltare:

Se verifică dacă zona este administrată de un ocol silvic sau dacă intră într-o arie protejată, unde recoltarea este interzisă.

Se obține autorizația sau permisul de la administrația silvică din zona de reședință, înainte de începerea culesului.

Se respectă cantitatea pentru care a fost emis permisul, atunci când documentul este acordat pentru o anumită limită.

Nu se organizează puncte de colectare fără avizul ocolului silvic, dacă produsele sunt cumpărate de la alți culegători.

Nu se merge pe ideea că identificarea după intuiție este suficientă pentru consum.

Sancțiunile pornesc de la 1.000 lei pentru unele activități conexe și pot ajunge la 10.000 de lei pentru persoane fizice, respectiv la 60.000 de lei pentru persoane juridice, în situațiile semnalate în patrulările din zonele protejate.