Valurile de căldură, seceta și incendiile de vegetație provoacă deja pierderi economice directe în sectoare cheie din Europa. Fermierii, producătorii industriali și companiile din energie se confruntă cu producții mai mici, blocaje logistice și presiune pe rețelele de electricitate, iar costurile se ridică la miliarde de euro. Până la finalul lunii iunie, canicula a fost asociată cu peste 14.000 de decese pe continent, iar aproximativ 500.000 de persoane au fost evacuate din calea incendiilor.
Proiecțiile economice indică o agravare a situației. O estimare Allianz arată că, în perioada 2026-2030, pierderile cumulate din PIB cauzate de caniculă vor atinge 240 de miliarde de dolari pentru Franța, 147 de miliarde pentru Italia, 131 de miliarde pentru Germania și 120 de miliarde pentru Spania. Aceste cifre, care pot reprezenta până la 7% din PIB, mută discuția de la costurile de reglementare climatică la pierderi concrete de volum și randament operațional.
În Germania, impactul este deja vizibil. Doar valul de căldură de la sfârșitul lunii iunie a dus la pierderi de productivitate de 6,3 miliarde de euro. În transporturi, nivelul Rinului a scăzut la cel mai redus nivel din 1880, obligând barjele să-și diminueze încărcătura cu până la 80%. Consecința directă a fost reducerea producției la Thyssenkrupp. Institutul Kiel pentru Economia Mondială estimează că nivelul scăzut al Rinului ar putea reduce PIB-ul Germaniei cu 0,1-0,2% în trimestrul al treilea.
Sectorul agricol înregistrează de asemenea pierderi cuantificabile. Potrivit asociației europene Coceral, valul de căldură din iunie a distrus 9 milioane de tone de cereale, generând pierderi de 2 miliarde de euro pentru fermieri. Pe o piață deja afectată de costuri mari și volatilitate, această scădere a producției se reflectă direct în veniturile exploatațiilor agricole și în oferta disponibilă. Financiarul
Infrastructura energetică este la rândul ei afectată. Nivelul scăzut al Dunării a redus producția de energie, iar centrala Paks din Ungaria, care asigură 40% din electricitatea țării, funcționează la doar o zecime din capacitate. În România, centrala de la Cernavodă, responsabilă pentru 20% din producția națională, și-a oprit ambele reactoare. Ca urmare, uzinele Dacia și Ford și-au suspendat temporar activitatea pentru a economisi energie. Guvernul român a autorizat scufundarea a patru barje pe brațul Bala pentru a ridica nivelul apei necesare răcirii reactoarelor. Această măsură de urgență intervine în timp ce proiectul de ridicare a cotei de fund a brațului Bala este blocat la Ministerul Transporturilor din aprilie 2024.
Costurile incendiilor completează tabloul economic. Până la sfârșitul lunii iulie, în Uniunea Europeană au ars 465.000 de hectare. Ministerul francez al Tranziției Ecologice estimează costul de reîmpădurire la 10.000 de euro pe hectar. Un studiu ETH Zurich arată că pagubele anuale de până la 2,1 miliarde de euro înregistrate între 2011 și 2018 în Portugalia, Spania, Italia și Grecia subestimează realitatea din anul curent.
Experții avertizează că ignorarea acestor riscuri va fi mai costisitoare decât măsurile de prevenție. Bob Ward, director la Institutul Grantham pentru Cercetare privind Schimbările Climatice, afirmă că „încă persistă o mentalitate complet greșită, potrivit căreia ar exista un compromis între economie și politicile climatice. Or, știm de multă vreme că efectele schimbărilor climatice necontrolate ne vor costa mult mai mult decât orice măsură de intervenție.” Similar, Sarah Meier, expert la ETH Zurich, a explicat că „din perspectivă economică, ar fi extrem de important să reducem daunele viitoare… Strategia numărul unu de prevenire este reducerea emisiilor.” Pentru Franța, ministrul de Finanțe Roland Lescure a descris efectul incendiilor ca fiind „un trăsnet economic care a lovit o regiune care nu avea nevoie de asta.”
