Argeș Biosud a ajuns la 62.000 de tone depozitare și vrea să proceseze 30-40% din producție

Potrivit ZF.ro, cooperativa are 41 de membri din Argeș și nordul Teleormanului, care operează circa 20.000 de hectare. Aproximativ 30% din suprafață este proprietate, iar restul este lucrat în arendă. Argeș Biosud Cooperativă Agricolă a închis anul trecut cu afaceri de 108 mil. lei, plus 74%, potrivit Ziarului Financiar.

Capacitatea actuală acoperă producția membrilor și lasă loc pentru servicii către fermierii din zonă

Extinderea din 2026 a fost făcută printr-un proiect AFIR pe măsura DR22. Mircea Băluță, directorul executiv al Argeș Biosud Cooperativă Agricolă, a explicat că noua capacitate totală de circa 62.000 de tone acoperă întreaga producție a membrilor și permite și prestări de servicii de depozitare pentru fermierii din zonă care nu au unde să își țină recolta.

Actuala bază de stocare s-a construit peste investiția făcută în 2019, când cooperativa a cumpărat silozul de cereale de la Costești, județul Argeș. Acesta are o capacitate de circa 42.000 de tone. Silozul a costat 1 mil. euro, iar reparațiile au mai adăugat 500.000 de euro.

Despre acel moment, Mircea Băluță, directorul executiv al Argeş Biosud Cooperativă Agricolă, a spus în emisiunea „Argeş, de la pol industrial la centru de afaceri” a Ziarului Financiar: „Atunci am reușit să achiziționăm și silozul de cereale de la Costești, județul Argeș, cu o capacitate de circa 42.000 de tone. A fost un moment-cheie, în care am pus bazele strategiei viitoare de dezvoltare. Degeaba suntem fermieri și știm să ne facem bine treaba în câmp, dacă nu avem unde să stocăm cerealele și oleaginoasele cultivate. E nevoie de spații de depozitare bine dotate, cu aerisire, cu temperatură contro­lată, cu echipă profesionistă”

Cooperativa a fost înființată în 2010, cu zece fermieri. La început, fermierii priveau asocierea cu neîncredere, pentru că o legau de fostele CAP-uri. Mircea Băluță precizează că Argeș Biosud este o entitate economică privată. În 2019 ajunsese la 41 de membri și la circa 20.000 de hectare cultivate. La un moment dat a avut 50 de membri, însă o parte dintre fermieri nu au dorit să participe la pasul legat de achiziția silozului.

Despre extindere, Băluță a mai spus: „În continuare, noi suntem deschiși pentru a ne extinde. Dacă analizăm foarte bine fermierii din vestul Europei, ei sunt foarte bine organizați în cooperative, iar asta de câteva zeci de ani, chiar sute de ani. Am văzut modul de funcționare din Franța, Germania și am înțeles necesitatea de a face ceva și acasă. Sigur, adaptat la piața locală.”

Procesarea este gândită pentru 30-40% din producție, dar depinde de finanțare

Poziția conducerii cooperativei este că proiectele nu pot merge mai departe fără acces la finanțare, fonduri europene sau dobânzi mai mici. Mircea Băluță a rezumat astfel planul: „Trimitem la export materii prime cu valoare adăugată foarte mică. Trebuie să procesăm măcar 30-40% din producție. Fără acces la finanțare, fără fonduri europene sau fără dobânzi mai mici, nu putem reuși însă. Ne gândim la făină, la mălai, la pufuleți. Avem mai multe proiecte pe masă.”

Structura culturilor se schimbă, iar porumbul pierde teren fără irigații

Membrii cooperativei cultivă grâu, floarea-soarelui, rapiță, orz și porumb. Suprafața cultivată cu porumb este însă în scădere, pe fondul schimbărilor climatice și al secetei.

Băluță spune că membrii cooperativei nu au irigații nu pentru că investiția ar fi prea mare, ci pentru că lipsește o sursă de apă stabilă. În aceste condiții, structura culturilor este adaptată la lipsa apei. El avertizează că zonele fără sisteme de irigații vor avea probleme și pe viitor.

Aportul hidric bun de anul trecut a ajutat culturile în 2026. Producțiile de grâu și rapiță sunt bune, însă la floarea-soarelui temperaturile ridicate din iunie au redus producția.

Costurile și accesul la bani rămân presiunea principală pentru fermieri

Pe lângă vreme, cooperativa indică drept probleme costul inputurilor, adică al cheltuielilor pentru producție, și accesul la îngrășăminte și motorină. Băluță spune că apartenența la cooperativă aduce prețuri ceva mai mici la achiziții și acces la linii de finanțare.

Despre presiunea din piață, el a spus: „Vremea nu este singura noastră problemă. Costul input-urilor și accesul la îngrășăminte și la motorină sunt și ele pe listă. Și nici nu putem să le acoperim prim creșterea randamenelor. Iar prețurile la cereale s-au întors în timp. Cum să vorbim atunci de rentabilitate și sustenabilitate?”

Despre accesul la finanțare, aceeași sursă a adăugat: „Aici e însă o mare problemă – accesul la finanțare al fermierilor și al cooperativelor. Numărul de insolvențe a crescut mult în agricultură, mai ales în rândul IMM-urilor. Eliminarea facilităților din agricultură și construcții a jucat un rol. Și nu doar atât, în agricultură numărul de insolvențe și numărul de probleme va continua să crească. Venim după câțiva ani în care în multe zone din țară a fost secetă, sunt datorii rostogolite din trecut. Neavând capitalizare, fermierul român este foarte vulnerabil. Din fericire, noi nu avem astfel de situații în cooperativă. Dar am avut de traversat o perioadă grea.”