Laptele vândut colectorilor îi aduce unei crescătoare din Țibucani 1,50 lei pe kilogram, potrivit declarației ei

Gherasim spune că în sat mai sunt între 30 și 33 de vaci, la aproximativ 700 de gospodării. Numărul este estimarea ei, nu un efectiv confirmat printr-un registru. Pentru crescătorii care vor să-și compare situația, contează prețul primit pentru aceeași cantitate de lapte, în aceeași perioadă, alături de cantitatea livrată și de cheltuielile fermei.

Ce arată prețul de 1,50 lei pe kilogram

Gherasim a declarat că numai cositul, greblatul și adunatul furajelor ajung la aproape 15 lei pe prăjină. Aceasta este cheltuiala pentru lucrările pomenite de ea, nu costul tuturor furajelor și nici costul producerii unui kilogram de lapte. Cantitatea livrată, suprafața lucrată și celelalte cheltuieli nu sunt precizate, astfel că din cele două sume nu rezultă câștigul sau pierderea gospodăriei.

Crescătoarea consideră că ar avea nevoie de cel puțin 5 lei pentru lapte. Ea amintește și prețuri de 11-12 lei la raft, însă laptele crud livrat colectorului și produsul vândut în magazin nu au aceleași costuri. Prelucrarea, ambalarea și transportul intră între cumpărarea laptelui și vânzarea produsului; diferența dintre cele două prețuri nu este profitul comerciantului.

Alina Donici, cofondatoarea procesatorului Artesana, spune că firma plătește aproximativ 2,5 lei pe litru pentru laptele de vacă luat de la opt fermieri din zona Tecuciului. Fermele descrise au între 300 și 1.000 de vaci. Prețul ei este pe litru, cel declarat de Gherasim este pe kilogram, iar gospodăriile și condițiile de cumpărare diferă. Cele două valori nu arată, singure, cât ar trebui să primească un crescător din Țibucani.

Ce se știe despre prețurile din anii trecuți

Consiliul Concurenței a comunicat pentru laptele crud o medie națională de 2,4 lei pe litru în 2024, față de 1,4 lei pe litru în 2018. Este o comparație între medii naționale din acei ani, nu un preț plătit în Țibucani în 2026. Pentru sat nu există în datele prezentate prețuri din aceeași perioadă, de la alți colectori, care să poată fi puse lângă suma declarată de Gherasim.

Crescătoarea își amintește că, în urmă cu mai mulți ani, multe gospodării din sat țineau una, două sau trei vaci. Nu este indicat un efectiv înregistrat atunci, astfel că scăderea numărului de animale nu poate fi calculată din mărturia ei.

Pragul de vaci pentru ajutorul APIA

Gherasim spune că micii crescători ar avea nevoie și de ajutoare pentru animale. Unul dintre acestea, sprijinul legat de deținerea vacilor de lapte, numit PD-21, are un prag pe exploatație: minimum 10 vaci care îndeplinesc condițiile, sau minimum 5 în zona montană, potrivit anexei publicate la 15 aprilie 2025. Numărul vacilor din întregul sat nu arată dacă gospodăria Iulianei Gherasim atinge pragul; nici încadrarea localității în zona montană nu este stabilită în datele prezentate.

Pentru acest ajutor, vacile trebuie identificate și trecute în baza națională de date, să fi fătat cel puțin o dată și să aibă un produs înregistrat. Fermierul trebuie să dovedească și vânzarea laptelui, prin documentele prevăzute de regulă, între care contractul cu primul cumpărător, factura, documentele contabile, carnetul de comercializare sau adeverința cumpărătorului. O gospodărie sub pragul care i se aplică nu primește individual PD-21.

Prețul de 1,50 lei pe kilogram rămâne declarația crescătoarei; nu sunt prezentate documente de livrare care să arate perioada plății și calitatea laptelui. Tot din declarația ei provin și cele între 30 și 33 de vaci estimate pentru sat.