Crescătorii de oi au protestat joi, 30 iulie, la sediul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) din București, manifestația degenerând în violențe. Nemulțumirea fermierilor este legată de interdicția Uniunii Europene la exportul de ovine și caprine, măsură impusă până la 31 decembrie 2026 după confirmarea unui focar de pestă a micilor rumegătoare în județul Mureș. Pentru un sector dependent de piețele externe, blocajul înseamnă riscul falimentului.
În jurul orei 09:45, protestatarii, al căror număr a fost estimat între o mie și câteva mii, au forțat gardurile de protecție instalate la sediul ANSVSA. Au urmat îmbrânceli cu forțele de ordine și aruncarea cu obiecte contondente. Jandarmeria Capitalei a comunicat că a utilizat gaze lacrimogene după ce manifestanții au refuzat să respecte recomandările și au exercitat presiuni asupra dispozitivului. „În jurul orei 09:45, participanții au forțat dispozitivul de jandarmi și de panouri metalice instalate pentru protecția tuturor participanților și au aruncat cu obiecte contondente asupra forțelor de ordine”, a transmis instituția. Traficul pe Șoseaua Pavel D. Kiseleff a fost blocat timp de aproximativ 30 de minute. Ulterior, manifestanții s-au deplasat către Piața Victoriei.
Revendicări clare: demisii, despăgubiri și măsuri de sprijin
Lista de revendicări a fermierilor depășește problema exporturilor. Aceștia cer demiterea președintelui ANSVSA, Alexandru Bociu, acordarea de despăgubiri integrale pentru pierderile suferite, vaccinarea gratuită a animalelor contra antraxului și implementarea unor măsuri de protecție împotriva animalelor sălbatice.
Ionică Sterp, lider al Asociației Profesionale a Ciobanilor, a justificat acțiunile din stradă prin lipsa de dialog a autorităților. „Am stat 3 ore în față la ANSVSA și nu am fost băgați în seamă. În momentul acesta mergem în față la Guvern și cerem demisiile președintelui Alexandru Bociu, domnul premier Ilie Bolojan pentru că fermierii din România au ajuns bătaia de joc ale autorităților române. Suntem fermierii care aducem plusvaloarea în România și suntem batjocoriți la maxim. Nu vrem să ni se omoare oile, nu avem oi bolnave, deci sub nicio formă nu vrem vaccinarea pentru ca noi nu avem oi bolnave.”
Piața internă nu poate absorbi producția
Impactul economic al interdicției este major, deoarece piața internă nu are capacitatea de a prelua întreaga producție. Expertul în agricultură Cezar Gheorghe a explicat că fermierii sunt practic blocați într-o piață suprasaturată, ceea ce pune o presiune uriașă pe prețuri și pe lichiditatea exploatațiilor. „Oamenii aceștia, pe scurt, sunt condamnați în acest moment, pentru că se află într-o piață suprasaturată. Ei sunt prizonierii pieței interne. România nu este consumatoare de carne de oaie”, a declarat acesta. Potrivit Jurnalul Național, situația este cu atât mai gravă cu cât România era cel mai mare exportator de ovine din Uniunea Europeană.
Soluțiile rapide sunt greu de găsit, deoarece decizia aparține nivelului european și nu poate fi anulată de autoritățile de la București. „Nu cred că poate exista o decizie sui-generis, luată ad-hoc, prin care exportul să fie permis din nou. Este o problemă imensă pentru oamenii aceștia”, a adăugat Cezar Gheorghe, subliniind că protestul este o formă de presiune asupra Comisiei Europene. El a concluzionat că blocajul a apărut „din cauza noastră, nu din cauza lor”.
Pentru crescătorii de oi, orizontul de timp este critic. Până la 31 decembrie 2026, supraviețuirea fermelor depinde de măsurile compensatorii pe care le pot obține de la stat, precum despăgubirile pentru pierderi și reducerea costurilor sanitare. În absența exporturilor, problema nu este prețul obținut, ci însăși posibilitatea de a vinde producția pentru a putea continua activitatea.
