Dunărea a ajuns la un debit de doar 1.600 metri cubi pe secundă la intrarea în țară, la Baziaș, o valoare de aproape trei ori sub media multianuală pentru această perioadă. Nivelul extrem de scăzut al apei a dus deja la închiderea portului turistic de la Corabia, județul Olt, și a impus restricții de circulație pe mai multe sectoare ale fluviului.
Consecința directă este comprimarea capacității de transport pe întregul lanț logistic fluvial. Navele nu mai pot fi încărcate la volumele contractate, ceea ce afectează direct costurile și termenele de livrare pentru mărfurile agricole și industriale. În Serbia, barjele operează la numai 40% din capacitate, înregistrând o pierdere de 60% la fiecare cursă. În Ungaria, navele mari de croazieră au fost trase la mal, confirmând că problema este una regională. Florin Oprea, director la Căpitănia Giurgiu, a explicat impactul operațional: „E transportul naval afectat pe întregul curs al Dunării pentru că navele nu se mai pot încărca la întreaga capacitate, pentru că n-ar putea să treacă pragurile.” Pentru transportatori, acest lucru înseamnă fie împărțirea mărfii în mai multe curse, fie mutarea pe alternative rutiere sau feroviare, mai costisitoare.
Restricții la irigații pe sectorul Călărași-Cernavodă
Pentru fermieri, debitul redus al Dunării se traduce în probleme concrete la irigat. Pe sectorul Călărași-Cernavodă sunt deja în vigoare restricții de treapta a III-a, ceea ce înseamnă că agricultorii pot prelua apă cu debite reduse sau doar în anumite intervale orare. Într-o perioadă critică pentru multe culturi, lipsa flexibilității la udare crește riscul de diminuare a producției la hectar. Imaginea din teren este una a deșertificării. La Rasova, în județul Constanța, retragerea apei este dramatică. „În zona aceasta erau 3-4 metri. 5 metri de apă. Vă daţi seama ce era. Era oază aici. Din păcate e deşert,” a descris situația primarul Mihalache Neamțu.
Pe lanțul energetic, funcționarea centralei nucleare de la Cernavodă este monitorizată atent. Societatea Națională Nuclearelectrica a comunicat că Unitatea 2 funcționează în parametri siguri și rămâne conectată la Sistemul Energetic Național. Cu toate acestea, riscul hidrologic este în creștere. Specialiștii avertizează că situația s-ar putea agrava. Marius Mătreață, director la Centrul Național de Prognoze Hidrologice, a avertizat asupra posibilității de a atinge noi praguri critice, „cu tendinţă de a le atinge şi poate chiar să avem valori minime istorice în perioada următoare.” Pragul de referință a fost reamintit și de Daniel Naicu, director la Administrația Bazinală de Apă Jiu, conform Financiarul.
Spre deosebire de agricultură și transport, alimentarea cu apă a populației nu este deocamdată în pericol. Gradul de umplere a principalelor 40 de lacuri de acumulare din țară este de aproximativ 70%, un nivel considerat suficient. Problemele logistice din cauza apelor scăzute sunt recurente în ultimii ani, afectând și alte țări din regiune, precum Croația și Ungaria. În zona Deltei Dunării, dificultățile de navigație se suprapun cu alertele de securitate de la granița cu Ucraina, adăugând costuri suplimentare pentru transportatorii de cereale.
Revenirea la un regim normal al fluviului nu este așteptată prea curând. Prognozele indică posibile precipitații extinse abia după data de 8 august. Pentru o normalizare a debitului, este nevoie de un aport consistent de apă. „Ca să revenim la valori apropiate de regimul normal, vor trebui, să spunem, cel puţin câteva săptămâni de precipitaţii pe suprafeţe extinse, precipitaţii zilnice care să depăşească local 15-20 de milimetri,” a explicat Marius Mătreață. În aceste condiții, o ameliorare a situației este estimată abia spre finalul verii.
