La tomate, umiditatea sub 45% duce la pierderea florilor. Ce cerințe au plantele și ce soiuri sunt adaptate local

Necesarul de umiditate crește odată cu fructificarea

Potrivit informațiilor publicate de Diaplant, pentru tomate, nivelul indicat în primele faze de creștere este de 68-70% din capacitatea de câmp, reperul pentru apa pe care solul o poate reține. În perioada fructificării și a creșterii fructelor, intervalul urcă la 78-81% din capacitatea de câmp.

În cerințele de mediu ale culturii este indicat separat un interval optim de umiditate pentru producție de 50-60%. Umiditatea foarte ridicată favorizează putregaiul cenușiu, mana și bacteriozele.

Lumina contează atât la creștere, cât și la fructificare. Cerințele sunt ridicate mai ales în primele 8-10 zile după răsărire. În timpul înfloririi, lumina insuficientă provoacă avortarea florilor, iar în perioada maturării întârzie coacerea.

Durata de lumină indicată este de 12-14 ore. Pentru sol sunt menționate textura luto-nisipoasă și expoziția sudică.

Buzău 1600 cere susținerea și conducerea plantelor

Potrivit informațiilor publicate de Diaplant, Buzău 1600 este un soi românesc semitardiv, cu creștere nedeterminată, care necesită palisare, copilire și cârnire: susținerea plantelor, îndepărtarea lăstarilor laterali și limitarea creșterii prin tăierea vârfului. Se cultivă în câmp sau în spații protejate, în zone favorabile tomatelor.

Fructele sunt sferice, netede, ferme și roșii, cu o greutate medie de 180-200 g. Potențialul de producție indicat este de 60-80 t/ha; în condiții optime de tehnologie, poate ajunge la 150 t/ha. Producția obținută depinde de condițiile de cultivare din fiecare exploatație.

Calendarul de cultură indică semănatul între 25 martie și 1 aprilie în spații protejate și în luna mai în câmp. Răsărirea este indicată la 10 zile după semănat, plantarea între 1 și 15 mai, iar înflorirea după 20 iulie.

Temperatura schimbă durata germinării: la minimum 10°C sunt indicate 43 de zile, la temperatura optimă de 24°C sunt indicate 6 zile, iar la maximum 29,5°C, 5 zile.

Soiurile omologate la Buzău au utilizări și cerințe diferite

Potrivit AgroIntel, Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău (BRGV Buzău), din municipiul Buzău, județul Buzău, a anunțat la 1 august 2024 omologarea a zece soiuri. Acestea au fost dezvoltate pentru producție și calitate, consum proaspăt sau industrializare, cu accent pe adaptarea la condițiile locale de sol și climă și pe rezistența la agenți patogeni.

„Soiurile obținute la BRGV Buzău sunt omologate, brevetate și înscrise în Catalogul Oficial al Plantelor de Cultură din România și în Catalogul European (Plant variety catalogues, databases & information systems). Acestea oferă cultivatorilor și consumatorilor posibilitatea de a utiliza resursa genetică autohtonă, de calitate, adaptată la condițiile pedoclimatice ale țării noastre, ca rod al cercetării îndelungate în domeniul geneticii și ameliorării plantelor”, au anunțat reprezentanții BRGV Buzău în comunicarea privind omologarea soiurilor.

Caracteristicile celor zece soiuri permit diferențierea lor după cultură și destinație:

• Usturoiul Danubius are potențial ridicat de producție și capacitate mare de păstrare. Provine dintr-o clonă identificată în zona Buzăului, păstrează gustul și aroma tradițională românească și aparține grupei a doua de maturitate.
• Spanacul verde urcător Ludovic este primul soi de Basella alba aclimatizat și omologat în România. Planta este hermafrodită și poate fi cultivată pe toată perioada caldă, în câmp și în spații protejate, cu o perioadă lungă de consum.
• Dovleacul de ceară Record este primul pepene de iarnă aclimatizat și ameliorat în România. Are flori masculine și feminine pe aceeași plantă și se cultivă în câmp sau în spații protejate.
• Salata iute Blandiana este primul soi de Brassica juncea omologat în România. Are frunze mari, gofrate, cu aroma iute specifică muștarului.
• Castravetele amar Amiral este o plantă anuală, erbacee, cu aspect de liană. Vegetează și fructifică bine în condițiile din România, în câmp și în spații protejate.
• Susanul sălbatic Carmina este prima creație biologică de acest tip aclimatizată în România. Are frunze roșii-grena și bicolore, cu utilizări în alimentație și medicină.
• Mazărea de grădină Pontica este timpurie, cu bob extrafin și păstaie verde. Este destinată consumului în stare verde, are productivitate ridicată și o perioadă extinsă de consum.
• Bobul Basarab are bob mare, creștere determinată și semințe bej-cafenii. Este adaptat condițiilor din România, cu potențial mare de producție și rezistență genetică la agenți patogeni.
• Măcrișul Lord provine din resurse genetice endemice de la baza masivului Penteleu. Ajunge la 150 cm înălțime și produce masă vegetativă pe tot parcursul verii.
• Tomata de câmp Valahia are creștere determinată și este destinată consumului proaspăt și industrializării. Fructele sunt roșii, ferme și au capacitate bună de păstrare.

Omologarea înseamnă recunoașterea oficială a valorii biologice și economice a soiului, după teste de performanță și stabilitate. În anunțul din 2024, disponibilitatea acestor soiuri pentru cultivatori era prevăzută începând din 2025; alte 32 de creații se aflau atunci în curs de omologare.

Listele pentru rezistență climatică și conservare cuprind soiuri distincte

Potrivit Plant Protection, Academia de Științe Agricole, împreună cu Agenția Executivă pentru Testarea, Aprobarea și Controlul Soiurilor și Semințelor (AETACSS), a completat două liste: una pentru soiuri locale pe cale de dispariție și alta pentru culturi și soiuri rezistente la condițiile climatice, susținute printr-o intervenție de mediu și climă.

Modificările au fost incluse în actul de modificare a Ordonanței nr. 10 din 2023 privind intervențiile de mediu, climă și bunăstarea animalelor, publicat în Monitorul Oficial nr. 18 din 8 martie 2025. Cele două categorii au primit următoarele completări:

• La tomatele din lista soiurilor rezistente au fost adăugate Dara, Rozovo siyaniye, Sŭlzitsa, Plovdivka karotina, Milyana, Ideal și Mini mis, numărul total al soiurilor de tomate susținute ajungând la 12.
• La ardei au fost introduse Dan Dan, Ruevit, Baltovska kapiya și Stryama.
• La castraveți a fost adăugat soiul Mersiya.
• În lista separată a soiurilor locale pe cale de dispariție au intrat caișii Boryana, Kŭsna dryanovska, Festivalna și Silistra 252.

Aceeași modificare a eliminat plafonul de 5 ha cultivate per soi pentru mazăre de grădină, fasole de grădină, tomate, ardei, castraveți, varză albă și dovlecel de grădină. Scopul declarat al eliminării restricției a fost stimularea cultivării acestor plante și creșterea interesului pentru sprijin.

Ajutorul pentru seceta din 2025 depinde de pagubele constatate

Pentru producătorii din România, Guvernul a aprobat la 18 septembrie 2026 sprijinul financiar de urgență destinat suprafețelor de porumb și floarea-soarelui grav afectate de seceta pedologică din anul precedent. Măsura urmărește compensarea parțială a pierderilor și asigurarea resurselor pentru continuarea activității agricole, fără distorsionarea pieței sau a concurenței.

Condiția privind pagubele este atestarea lor prin procesul-verbal de constatare și evaluare. Sunt eligibile suprafețele cultivate cu porumb și/sau floarea-soarelui cu un grad de afectare de minimum 30%, până la pierderea integrală a culturii.

„Sprijinul financiar pentru suprafețele care au fost afectate în proporție de 100% în 2025 este de până la 333 de lei/hectar, echivalentul a 63 de euro, și se reduce treptat în funcție de gradul de afectare”, a declarat Tánczos Barna, vicepremier și ministru interimar al agriculturii și dezvoltării rurale, în comunicatul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Ministrul a precizat că suma este mai mică decât cea solicitată inițial de minister, dar contribuția bugetului de stat dublează ajutorul de urgență acordat de Uniunea Europeană.

Schema se aplică în întreaga Românie, pe criterii obiective și nediscriminatorii, în baza Regulamentului Uniunii Europene (UE) 2026/1698 al Comisiei din 10 iulie 2026. Acesta privește sprijinul de urgență pentru sectoarele agricole afectate de fenomene climatice nefavorabile și dezastre naturale în mai multe state membre.

Bugetul total este de 155.361.520 lei, echivalentul a 29.600.000 euro la cursul de 5,2487 lei/euro. Jumătate, respectiv 77.680.760 lei, echivalentul a 14.800.000 euro, reprezintă finanțare europeană nerambursabilă prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA). Cealaltă jumătate este asigurată din bugetul de stat, prin bugetul MADR pentru 2026.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) procesează granturile în limita bugetului aprobat. Termenul-limită pentru efectuarea plăților către fermieri este 31 decembrie 2026.