Sari la conținut
Curs BNR
  • EUR 5,3482▲ 0,0040

Floarea-soarelui semănată direct a dat cu 947 kg/ha mai puțin decât după arătură la Iași în 2024

La floarea-soarelui, semănatul direct, fără arătură, a dat mai puține semințe la hectar decât sistemul cu arătură în două experiențe ale cercetătorilor de la Fundulea și Iași. Diferența a fost de 380 kg/ha în media a zece ani la Fundulea și de 947 kg/ha într-un singur sezon la Iași, cifre utile fermierilor care se gândesc să schimbe felul în care lucrează solul.

Un câmp agricol recoltat, acoperit cu miriște de porumb sub un cer senin
Ilustrație după fotografia Agrimedia

Rezultatele au fost obținute pe soluri și în perioade diferite. Cercetarea de la Iași acoperă doar anul secetos 2024, astfel că producțiile măsurate acolo nu arată cât va recolta o altă fermă.

La Fundulea, semănatul direct a dat cu 380 kg/ha mai puțin

În experiența neirigată de la Fundulea, județul Călărași, media din 1990 până în 1999 a fost de 2.260 kg de semințe la hectar pe terenul arat și de 1.880 kg/ha pe cel semănat direct. Lucrarea publicată de cercetătorii de la Fundulea în 2000 arată că testul s-a făcut pe cernoziom cambic, cu patru repetări. Arătura, la 28-30 cm, a fost comparată și cu lucrări făcute cu cizelul, paraplowul ori discul.

Diferența s-a văzut și în cantitatea de ulei obținută de pe un hectar: 1.115,3 kg la arătură și 941,5 kg la semănatul direct. Semințele au avut un conținut de ulei apropiat, de 49,45%, respectiv 50,18%; cantitatea mai mică de ulei pe hectar a venit odată cu recolta mai mică de semințe.

La semănat, apa disponibilă în stratul de sol de până la 150 cm era apropiată: 2.221 m³/ha pe terenul arat și 2.167 m³/ha pe cel nelucrat. Pe de altă parte, parcelele semănate direct și cele discuite au avut mai multe buruieni decât cele arate: cu până la 80,2% la începutul creșterii, iar la recoltare, cu până la 379,4%. Solul semănat direct era și mai tasat în primii 40 cm: un volum de un centimetru cub de sol cântărea, în medie, 1,50 g, față de 1,40 g la arătură.

La Iași, cele trei sisteme au fost comparate într-un an secetos

La ferma Ezăreni a Universității de Științele Vieții din Iași, cercetătorii au semănat același hibrid la 30 aprilie 2024, pe un sol luto-argilos. Au comparat semănatul direct, lucrarea cu cizelul și sistemul cu arătură urmată de două treceri cu grapa cu discuri. Studiul publicat în 2025 dă producții de 2.105 kg/ha, 2.631 kg/ha și, respectiv, 3.052 kg/ha.

Recolta a fost măsurată la 5 octombrie 2024, prin recoltare manuală de pe suprafețe de câte 10 m², cu trei prelevări pentru fiecare sistem și repetiție. Autorii pun producțiile reduse din toate cele trei variante pe seama ploilor puține din acel sezon și prezintă cercetarea ca pe o evaluare pe termen scurt.

Semănatul direct a avut totuși cea mai mare capacitate de trecere a apei prin stratul de la suprafață, între 0 și 10 cm. Valoarea măsurată în perioada de creștere a fost de 1,90 × 10⁻² cm/s. Această însușire a solului nu s-a însoțit, în acel an, de cea mai mare recoltă.

Diferența de recoltă nu arată și diferența de câștig

La Fundulea, cele mai mari producții din testele privind data și desimea semănatului au fost obținute în primele zece zile ale lunii aprilie, la aproximativ 45.000-55.000 de semințe pe hectar. Este rezultatul acelei experiențe, nu o dată de semănat stabilită pentru orice teren sau an.

Cercetătorii arată că lucrările mai puține pot reduce consumul de motorină și munca necesară. Cele două studii nu compară însă costurile în lei pe hectar. Fără aceste costuri și fără prețul primit pe semințe, cele 380 și 947 kg/ha diferență de producție nu pot fi transformate într-o diferență de profit.

Distribuie

Irina Lupu semnează pe magazinagricol.ro articole din zona economie și politică. Toate articolele →

Citește și

Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră