Comisia propune reducerea sprijinului pentru ferme începând de la 20.000 de euro pe an

Un articol de opinie publicat de Libertatea.ro pune în contrast avertismentele Comisiei despre concurență și riscurile agricole cu finanțarea și plafonarea ajutoarelor aflate în negociere. Autorul susține că fermele din România ar trebui întărite înaintea extinderii, în loc să li se reducă sprijinul atunci când au nevoie să concureze cu exploatații ucrainene de mari dimensiuni.

Plafonarea ar reduce ajutoarele pe mai multe trepte

Propunerea Comisiei combină reducerea sprijinului de la pragul anual menționat cu plafonarea ajutorului. Documentul despre extindere susține această orientare către o limitare obligatorie a plăților.

Președinția irlandeză a Consiliului UE are o variantă proprie de negociere, cu următoarele trepte:

• Reducere de 15% pentru intervalul de sprijin între 100.000 și 125.000 de euro.
• Reducere de 25% până la 150.000 de euro.
• Reducere la jumătate peste pragul de 150.000 de euro.
• Plafon de 300.000 de euro, cu posibilitatea ca statele să stabilească limite mai joase.

Autorul opiniei consideră că asemenea limitări ar dezavantaja fermele din Bărăgan și Dobrogea care concurează cu exploatațiile mari ucrainene. Argumentul său este că avantajul acestora vine din suprafețe, dimensiunea afacerii și costuri mici, nu din subvenții.

Ca reper, documentul Comisiei indică un buget național al Ucrainei pentru agricultură de 150 de milioane de euro în 2024. În interpretarea autorului, plafonarea ajutoarelor europene nu ar elimina avantajele de producție ale fermelor ucrainene, dar ar reduce sprijinul concurenților lor din Uniune.

Banii pentru agricultură ar avea grade diferite de protecție

Cadrul de negociere pentru bugetul multianual 2028-2034, transmis statelor membre de Președinția irlandeză înaintea summitului șefilor de stat și de guvern, ar fixa bugetul total al Uniunii la 1,02% din venitul național brut al statelor membre. Potrivit comparației făcute în articolul de opinie cu bugetul actual, nivelul ar fi cu 11% mai mic, echivalentul a 184 de miliarde de euro în minus.

Pentru agricultură, diferența este între suma prevăzută direct și fondurile a căror destinație ar depinde de guverne:

• 293,7 miliarde de euro pentru Politica Agricolă Comună, aceeași sumă, deja redusă, din propunerea Comisiei.
• Aproximativ 45 de miliarde de euro care ar putea ajunge la fermieri dacă guvernele naționale ar decide astfel.
• 48,9 miliarde de euro din fondul de dezvoltare rurală, a căror utilizare pentru agricultură ar depinde tot de deciziile naționale.

Autorul contestă ideea că păstrarea alocării pentru politica agricolă ar anula reducerea propusă anterior. El cere includerea directă în bugetul agricol a celor două alocări condiționate, susținând că schimbarea destinației lor nu ar necesita bani europeni suplimentari.

Extinderea ar afecta întâi piețele din vecinătatea Ucrainei

La 6 octombrie 2026, la Strasbourg, Comisia Europeană a publicat comunicarea: „Pregătirea pentru o Uniune lărgită”, cu identificatorul COM(2026) 705, și documentul de lucru care o însoțește, SWD(2026) 705. Raportul, de aproape 150 de pagini, examinează perspectiva unei Uniuni cu 36 de state membre.

Comisia avertizează că majoritatea fermierilor europeni ar înfrunta o concurență mai dură și că o parte a producției s-ar muta între țări. La cereale, zahăr, carne de pasăre, ouă, fructe și legume, efectele s-ar simți mai întâi în regiunile vecine Ucrainei, inclusiv în România.

În documentul despre extindere, Comisia Europeană formulează așteptarea privind reacția producătorilor astfel: „se așteaptă ca mulți fermieri europeni să se adapteze la noul mediu de piață”.

Dimensiunea concurenței este ilustrată prin campania 2023-2024: Ucraina a trimis în UE 6,5 milioane de tone de grâu, reprezentând două treimi din grâul importat de Uniune. Exploatațiile ucrainene de peste 1.000 de hectare lucrează împreună peste 15 milioane de hectare, mai mult decât întreaga suprafață agricolă a Poloniei.

După aderare, producția europeană de porumb ar crește cu 50%, iar cea de grâu cu 28%, conform estimărilor Comisiei. Instituția arată că Uniunea lărgită ar produce și ar exporta mai mult, chiar dacă producția actualelor 27 de state ar scădea.

Raportul compară extinderea avută în vedere cu cele din 2004 și 2007 și acordă atenție fermelor mici și sărace din țările candidate. Autorul opiniei contestă folosirea aceleiași abordări pentru o piață în care ar intra și agroholdinguri cu sute de mii de hectare.

Pentru România, el amintește episodul din 2023, cu silozuri pline, prețuri prăbușite și fermieri la vama Siret. Referirea susține avertismentul său privind presiunea asupra producătorilor din apropierea Ucrainei.

Finanțarea crizelor ar scădea în timp ce riscurile cresc

Comisia avertizează că secetele, inundațiile și bolile animalelor vor fi mai dese, iar rezerva agricolă de criză va fi solicitată mai mult. În documentul despre extindere, instituția apreciază că instrumentele actuale de gestionare a crizelor: „ar putea să nu fie adecvate”.

Tot Comisia recunoaște că, în prezent, nu există instrumente de protejare a pieței în statele vecine Ucrainei. În paralel, toate statele membre cer mai multă protecție împotriva riscurilor, potrivit articolului de opinie.

Fondul din care ar urma să fie finanțat viitorul fond european pentru crize agricole ar coborî de la 63,2 la 36,4 miliarde de euro, o reducere de peste 40%. Alocarea de 900 de milioane de euro pe an propusă pentru crizele din agricultură nu mai este menționată în varianta de buget discutată.

Agricultura ar împărți o parte din fondurile pentru competitivitate

În noul Fond European pentru Competitivitate, agricultura ar primi direct 3 miliarde de euro. Alte 5 miliarde de euro ar fi prevăzute într-un capitol comun cu sănătatea și biotehnologia, în timp ce industria de apărare ar primi peste 60 de miliarde de euro.

Potrivit articolului, varianta Președinției irlandeze ar reduce cu încă 13% componenta care include agricultura. Organizațiile fermierilor și procesatorilor cer Parlamentului European să susțină recomandările Comisiei pentru agricultură (AGRI) și să asigure agriculturii un loc distinct, cu buget propriu, în acest fond.

Autorul susține finanțarea irigațiilor, depozitelor strategice, digitalizării, drumurilor și energiei pentru ferme. El critică și regulile europene sau naționale care obligă producătorii la investiții fără efect asupra producției, inclusiv standardele naționale care devansează cerințele europene.

În opinia sa, investițiile în apă, transport, digitalizare și ferme ar trebui să susțină atât producția de hrană, cât și materiile prime pentru bioeconomie, adică utilizarea resurselor biologice ca alternativă la petrol și gaze. Autorul cere întărirea producției din actualele state membre, susținerea consumului intern și păstrarea piețelor de export înaintea extinderii.

Soluțiile pe care le propune sunt un buget agricol cu bani alocați direct agriculturii, un fond de criză, garanții și credite accesibile fermierilor, reguli coerente și acorduri internaționale cu perioade de tranziție și clauze de protecție funcționale.

Președinția irlandeză urmărește încheierea negocierilor pentru bugetul multianual 2028-2034 până în decembrie 2026.