Cleonic Sucaciu avertizează că importurile de cartofi ar putea ajunge la 3 lei/kg înainte de adaosurile comerciale

Producția internă nu va acoperi necesarul României, estimat la circa 1,95 milioane de tone pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS) raportate la anul 2023, potrivit AgroIntel. Diferența va trebui acoperită prin importuri.

La 15 octombrie 2026, cultivatorii nu încheiaseră încă bilanțul producției din acel an, precizează AgroIntel.

Importurile ar putea intra la 3 lei pe kilogram fără adaosuri comerciale

Sucaciu indică prețuri de 320-360 de euro pe tonă în țările europene furnizoare. În exemplul său, cumpărarea cartofilor la 340 de euro pe tonă, la un curs de 5,37 lei pentru un euro, împreună cu transportul, ar putea duce prețul de intrare în România la 3 lei pe kilogram, înainte de adaosurile comerciale. Este estimarea cultivatorului pentru perioada următoare.

La începutul anului 2026, cele mai mari cantități importate au provenit, potrivit acestuia, din:

• Franța;
• Germania;
• Austria;
• Serbia și Cehia.

Importurile din Egipt și din alte zone au fost reduse, afirmă Sucaciu. Aprovizionarea se bazează în principal pe țări care au investit în irigații și pot produce atât pentru consumul propriu, cât și pentru export. Transportarea acestor cantități pe șoselele europene adaugă costuri.

Președintele federației susține că statele producătoare urmăresc mai întâi să își acopere consumul intern. În condițiile unor recolte europene mai mici și ale tensiunilor geopolitice, cantitățile rămase pentru export ar putea deveni mai scumpe.

Fermierii recoltează greu de pe suprafețe mai mici

Reducerea suprafeței cultivate în România în 2026 față de 2025 se adaugă pierderilor provocate de lipsa apei.

În Țara Făgărașului, din 15 iulie până la 15 octombrie s-au înregistrat aproximativ 37 de milimetri de precipitații, distribuite neuniform, potrivit cultivatorului. Apa nu a ajuns suficient la rădăcinile plantelor.

„Ceea ce s-a produs până la 15 iulie, s-a conservat și se recoltează acum cu mari greutăți, având în vedere că terenul este tare, mai este și o zonă cu piatră, loviturile mecanice afectează calitatea”, a explicat Sucaciu despre condițiile în care se desfășoară recoltarea.

Diferența dintre culturile neirigate și cele care au primit apă se vede și în producție: „Producțiile se încadrează probabil undeva între 17 și maxim 20 de tone pe hectar. În schimb, în zonele în care s-a irigat, cum este zona Covasna, Brașov, poate și Miercurea Ciuc, Harghita sau și zona de sud a țării, unde sub nicio formă nu se mai cultivă cartof neirigat, producțiile au fost bune. Dar cantitatea de cartofi necesară pieței noastre încă nu poate fi aprovizionată doar de pe aceaste suprafațe”, a precizat el.

Într-un calcul separat, bazat pe un consum de 100 de kilograme pe cap de locuitor, Sucaciu estimează necesarul României la circa 1,6 milioane de tone. Această valoare diferă de estimarea bazată pe datele INS din 2023. Cultivatorul spune că acoperirea necesarului calculat de el ar cere o producție de 61 de tone pe hectar pe suprafața cultivată în prezent.

Recolta europeană mai mică schimbă condițiile de aprovizionare

Sucaciu afirmă că suprafețele cultivate în alte state europene s-au redus cu 11%-17%, iar producția europeană ar putea fi cu aproximativ 20% sub cea de anul trecut. El leagă restrângerea suprafețelor de supraproducția din 2025.

Atunci, susține cultivatorul, cartofii ajunseseră să nu mai aibă valoare pentru unii fermieri, care solicitau transportatorilor să ridice marfa pentru eliberarea terenurilor. O parte din acea producție a ajuns și în România și a contribuit la scăderea puternică a prețurilor.

Pentru recolta actuală, Sucaciu descrie o situație diferită: cartofii sunt de dimensiune medie, iar producția diminuată ar putea fi vândută pe piețele europene fără aceeași presiune de a trimite surplusuri către România, Bulgaria sau Grecia.

Ca exemplu al sensibilității pieței la declarații, el evocă un episod de dinaintea pandemiei. Sucaciu susține că, după un apel al Angelei Merkel către fermierii germani de a păstra cartofii pentru consumul intern, prețul ar fi urcat de la 1,60 euro pe kilogram la 2,70 euro pe kilogram în câteva ore sau zile.

Cultivatorii depozitează marfa și așteaptă stabilizarea pieței

Fermierii români care au obținut cantități mai mici depozitează cartofii recoltați și așteaptă stabilizarea pieței înainte de vânzare, spune președintele federației.

Acesta discută un scenariu în care piața s-ar stabiliza la 2 lei pe kilogram, cu procesarea, prelucrarea și transportul incluse. Tot el afirmă că supermarketurile reprezintă piața pentru cel puțin 85% din cantitate și anticipează costuri mai mari pentru consumatori. Prețul menționat este condițional, nu o cotație actuală.

Sucaciu susține că variația prețului cartofilor influențează inflația din România și că, fără intervenții pentru creșterea producției interne, aprovizionarea va continua să depindă de piața europeană.

Din iunie până în octombrie, piața este alimentată în principal din recolta românească, explică acesta. Ulterior, aprovizionarea ar urma să combine cartofi autohtoni cu marfă din alte zone europene, iar importurile să devină esențiale după epuizarea stocurilor interne. În estimarea sa din 15 octombrie, producția existentă ar putea asigura necesarul țării până aproximativ la sfârșitul lunii, când se încheie recoltatul de pe câmp.