AAC estimează că fermierii români ar putea primi 110 euro pe hectar, față de media actuală de 221 de euro

Pentru agricultura românească, organizația estimează o posibilă pierdere de peste 5,1 miliarde de euro, care în anumite scenarii ar ajunge la aproximativ 6,5 miliarde de euro, relatează Știri pe surse. Calculele vizează întregul interval bugetar.

AAC a lansat pe propriul site o pagină dedicată viitorului Politicii Agricole Comune (PAC), cu estimări despre efectele posibilelor reduceri asupra agriculturii și comunităților rurale. Demersul urmărește să aducă implicațiile negocierilor în atenția publicului înaintea definitivării deciziilor bugetare.

Scenariile ating atât subvențiile, cât și investițiile fermelor

Alianța compară plata estimată și cu un reper de 241 de euro pe hectar. Organizația susține că acest nivel ar fi trebuit atins printr-o convergență externă de 100%, adică alinierea integrală a nivelului plăților, conform obligațiilor asumate de Uniunea Europeană la aderarea României.

În estimările AAC, finanțarea mai mică ar putea reduce cu până la 50% bugetul Pilonului I, componenta subvențiilor gestionate prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Separat, organizația avertizează asupra unei diminuări semnificative a fondurilor din Pilonul II, componenta pentru investiții gestionată prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Fermierii și cooperativele agricole ar putea avea astfel o capacitate mai redusă de a produce, de a investi și de a face față secetei, costurilor ridicate și concurenței externe, avertizează AAC. Organizația consideră că efectele s-ar putea resimți în industria alimentară, în competitivitatea producției agroalimentare românești și în securitatea alimentară.

Economiile locale ar putea pierde finanțare în fiecare an

Economiile locale ar putea primi cu 825 de milioane de euro până la un miliard de euro mai puțin pe an, estimează AAC. Organizația apreciază că între 10.000 și 13.000 de locuri de muncă ar fi în pericol să dispară.

„Consecințele ne privesc pe toți. Agricultura înseamnă hrană, locuri de muncă, investiții, activitate economică în comunitățile rurale și materie primă pentru industria alimentară”, susține AAC pe pagina dedicată viitorului PAC.

„Viitorul agriculturii nu poate fi tratat ca o problemă exclusiv a fermierilor, pentru că efectele se răsfrâng asupra întregii economii și asupra fiecărui consumator”, se arată în comunicatul organizației.

AAC cere un buget agricol distinct pentru următorul exercițiu financiar

AAC spune că a atras atenția asupra acestor riscuri încă din iulie 2025, prin adrese oficiale, informări de presă și scrisori deschise, precum și prin demersuri în România și la nivel european.

Solicitările organizației pentru viitoarea finanțare europeană sunt:

• Un buget distinct, adecvat și predictibil pentru PAC, de cel puțin 443 de miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene în următorul exercițiu financiar.
• Alocarea a 15% din bugetul european pentru agricultură.
• Includerea în bugetul PAC a două treimi din alocările pentru revizuirea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual, adică bugetul european pe mai mulți ani. Banii ar urma să susțină veniturile fermierilor, investițiile și dezvoltarea rurală.

AAC consideră că posibilitățile de recuperare a eventualelor fonduri pierdute vor fi mai limitate după stabilirea bugetului european. Forma finală a acestuia și deciziile pentru PAC în perioada 2028-2034 vor determina dacă reducerile și efectele estimate se vor produce.