# Siegfried Mureșan acuză reducerea cu 30% a banilor pentru agricultură în propunerea de buget pentru 2028-2034

> Parlamentul European cere garanții pentru investițiile rurale și acces din 2028 la 45 de miliarde de euro destinate sprijinirii fermierilor.

Publicat: 27 octombrie 2026, 16:10 · Actualizat: 27 octombrie 2026, 16:48 · Autor: Irina Lupu · Categorie: [Subvenții și APIA](https://magazinagricol.ro/subventii/index.html.md) · Pagina web: https://magazinagricol.ro/statele-ue-vor-sa-stabileasca-cine-primeste-subventii-agricole-cu-plati/ · Publicație: Magazin Agricol

![PAC 2028-2034, Siegfried Mureșan acuză reducerea cu 30% a banilor pentru agricultură în propunerea de buget pentru 2028-2034](https://magazinagricol.ro/wp-content/uploads/2026/10/psk-agentie-pac-2028-2034-1024x683.webp)

**Finanțarea agriculturii pentru 2028-2034 a devenit subiect de dispută între Consiliul Uniunii Europene (UE) și Parlamentul European. Eurodeputatul român Siegfried Mureșan, negociatorul-șef al Parlamentului pentru bugetul multianual, contestă resursele propuse pentru ferme și investițiile rurale, după aprobarea poziției privind viitoarele reguli agricole.**

Consiliul UE a anunțat marți, 27 octombrie 2026, că urmărește să reunească finanțarea agricolă cu fondurile de coeziune și să lege acordarea banilor de reforme și rezultate, potrivit [G4Media](https://www.g4media.ro/tensiuni-la-bruxelles-pe-tema-bugetului-ue-2028-2034-consiliul-ue-vrea-sa-lege-fondurile-europene-de-reforme-uroparlamentarii-acuza-o-forma-fara-fond-si-taieri-masive-pentr.html). Miniștrii agriculturii aprobaseră luni, 26 octombrie, poziția parțială de negociere pentru regulamentul privind Politica agricolă comună (PAC).

Critica privește comparația dintre propunerea pentru viitorul buget și finanțarea din exercițiul 2021-2027. „Poziția Consiliului privind viitoarea Politică Agricolă Comună este o formă fără fond dacă nu alocă resurse suficiente atât agriculturii, cât și zonelor rurale. Dincolo de cuvintele frumoase adresate fermierilor, ultima propunere pe care am primit-o din partea Președinției Consiliului prevede o reducere cu 30% în termeni reali a fondurilor dedicate Politicii Agricole Comune față de actualul exercițiu financiar. Propunerea nu alocă nicio sumă distinctă investițiilor în dezvoltarea rurală, adică investițiilor în modernizarea fermelor și creșterea producției agricole”, a declarat Mureșan pentru G4Media.

Pentru România, plățile pe suprafață și pe cap de animal au o pondere importantă în susținerea agriculturii. Reducerea reclamată de negociator ar putea afecta competitivitatea fermelor românești. Procentul reprezintă evaluarea sa asupra propunerii, iar alocările finale vor rezulta din negocierile bugetare.

## Parlamentul cere garanții legale pentru investițiile rurale

Potrivit lui Mureșan, Parlamentul European solicită ca promisiunile președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să devină obligații înscrise în legislație. Una dintre ele este rezervarea a minimum 10%, aproximativ 48,7 miliarde de euro, pentru investiții rurale, separat de sumele destinate agriculturii.

Cealaltă cerință este posibilitatea folosirii anticipate, din 2028, a 45 de miliarde de euro pentru susținerea fermierilor, în contextul acordului Mercosur.

Fondurile de dezvoltare rurală finanțează atât fermele, inclusiv modernizarea și tehnologizarea lor, cât și drumuri comunale, apă, canalizare, agroturism și dotări tehnice. Fără bani rezervați distinct, aceste investiții riscă să primească mai puțină finanțare dacă alte urgențe bugetare au prioritate.

Consiliul UE susține că organizarea propusă lasă guvernelor mai multă libertate să adapteze sprijinul la nevoile agricultorilor activi, ale tinerilor și ale exploatațiilor mici. Poziția păstrează suma de aproximativ 300 de miliarde de euro propusă de Comisia Europeană în iulie 2025 pentru veniturile agricole și intervențiile de criză. Alocarea este condiționată de acordul asupra bugetului Uniunii.

## Un plan unic ar lega finanțarea de reformele asumate de stat

PAC separă acum plățile directe de dezvoltarea rurală. Propunerea ar reuni într-o structură comună FEGA, FEADR și instrumentele și intervențiile agricole existente.

Fiecare stat ar pregăti un Plan Național și Regional de Parteneriat (NRPP). În același plan ar intra agricultura, coeziunea, pescuitul, migrația, securitatea și Fondul social pentru climă, cu o finanțare administrată împreună.

Modelul urmează logica Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR): pentru eliberarea banilor ar conta nu numai investițiile realizate, ci și reformele, jaloanele, adică etapele asumate, și țintele legislative îndeplinite.

România privește cu scepticism această organizare. Blocarea unei reforme fiscale sau administrative ar putea opri și finanțări agricole ori regionale, deși aceste domenii au funcționat până acum cu reguli de acces mai previzibile.

## Țările ar stabili criteriile pentru fermierul activ

Acordul miniștrilor a fost adoptat la Luxemburg, în Consiliul Agricultură și Pescuit. Potrivit Consiliului UE, citat de Agrimedia, el deschide negocierea cu Parlamentul European și nu reprezintă regulamentul definitiv.

În privința plăților către ferme, documentul propune sprijinul degresiv pentru venit pe suprafață (DABIS) în locul plăților directe actuale. Schema urmărește simplificarea acordării sprijinului și adaptarea acestuia la situația exploatațiilor.

Guvernele ar avea obligația să definească fermierul activ la nivel național. Indiferent de criteriile alese, beneficiarul ar trebui să desfășoare cel puțin o activitate agricolă minimă pentru a primi bani.

Redistribuirea sprijinului, cu prioritate pentru agricultorii activi, fermele mici și tineri, ar rămâne la alegerea fiecărui stat.

Pentru tineri sunt prevăzute plăți DABIS superioare și ajutor de instalare, destinat începerii activității agricole. Guvernele ar trebui să elaboreze strategii pentru schimbul de generații, cu măsuri de pornire care includ pregătire, acces la cunoștințe și consultanță.

## Compromisul permite continuarea ajutoarelor naționale după 2027

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) arată că solicitarea României privind ajutoarele naționale tranzitorii (ANT) a fost inclusă în compromis. Acestea ar putea continua după 2027, cu finanțare exclusiv din bugetul național, fără reducerea alocării prin PAC.

În negocieri, ministerul a mai susținut trei cereri:

Plafonarea, adică limitarea sprijinului primit de un beneficiar, și scăderea treptată a plăților pe suprafață să fie lăsate la opțiunea statelor.

Lucrările de infrastructură pentru irigații să poată primi încadrarea de investiții neproductive.

Instrumentele de gestionare a riscurilor să permită calcularea pierderilor distinct pentru fiecare cultură sau specie de animale.

## Sprijinul ar acoperi asigurări, crize și diversificarea activităților

Poziția Consiliului cuprinde intervenții pentru ferme și mediul rural, unele obligatorii și altele opționale:

Finanțarea asigurărilor și a investițiilor prin care exploatațiile se adaptează schimbărilor climatice.

Posibile plăți de criză în urma dezastrelor naturale, a vremii nefavorabile și a evenimentelor catastrofale, inclusiv a bolilor la animale sau plante.

Servicii opționale de înlocuire a fermierului pe durata bolii, a concediului după naștere sau a îngrijirii copiilor.

Păstrarea obligațiilor comune de mediu pentru accesarea sprijinului, împreună cu stimulente pentru biodiversitate și protecția cursurilor de apă.

Continuarea finanțării pentru diversificare, inclusiv agroturism, inovare și digitalizare, cu atenție acordată zonelor defavorizate.

Irlanda deține Președinția Consiliului. „Este o etapă majoră pentru Președinția irlandeză”, a declarat Martin Heydon, ministrul irlandez al agriculturii, cu ocazia reuniunii de la Luxemburg.

Potrivit Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), înaintea reuniunii, comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, avertizase că propunerile Consiliului riscă să afecteze caracterul comun al politicii agricole. LAPAR arată că el a criticat stabilirea de către fiecare stat a definiției fermierului activ, posibilitatea ca unele măsuri de mediu să devină opționale și renunțarea la condiționalitatea socială, adică la cerințele sociale legate de finanțare.

## Negocierile bugetare vor stabili sumele și limitele plăților

Aspectele financiare și regulile care privesc mai multe politici sunt separate de acordul parțial. Ele vor fi discutate în cadrul negocierilor pentru Cadrul financiar multianual (CFM) 2028-2034, bugetul european pe termen lung. Acolo vor fi stabilite și regulile de plafonare și de reducere progresivă a plăților.

Regulamentul final depinde atât de negocierea cu Parlamentul European, cât și de înțelegerea statelor asupra bugetului. „Orice progres privind legislația PAC este inutil atât timp cât nu asigurăm resursele necesare celei mai vechi politici comune europene. Parlamentul nu va adopta legislația PAC fără finanțarea adecvată. Tocmai de aceea, așteptăm acum ca președintele Consiliului European, António Costa, să prezinte o nouă propunere de buget care să finanțeze adecvat atât noile priorități, precum apărarea și competitivitatea, cât și prioritățile tradiționale, precum agricultura”, a mai spus Mureșan.