# Seceta obligă fermierii din Arad să înlocuiască rapița. Dimitrie Muscă renunță la 1.500 de hectare > La Nădlac, 90% din rapița cooperativei este compromisă. Fermierii aleg grâu și orz în toamnă sau orzoaică și floarea-soarelui în primăvară. Publicat: 19 octombrie 2026, 12:09 · Autor: Adelina Tudorache · Categorie: [Culturi agricole](https://magazinagricol.ro/culturi/index.html.md) · Pagina web: https://magazinagricol.ro/seceta-obliga-fermierii-din-arad-sa-inlocuiasca-rapita-dimitrie-musca/ · Publicație: Magazin Agricol ![Rapiță afectată de secetă](https://magazinagricol.ro/wp-content/uploads/2026/10/rapita-afectata-de-seceta-1024x683.webp) **Fermierii din județul Arad refac lucrările pe mii de hectare unde rapița semănată la sfârșitul verii nu a răsărit din lipsă de apă. Fermierul Dimitrie Muscă va înlocui cultura pe 1.500 dintre cele 1.700 de hectare însămânțate, cu intenția de a semăna grâu și orz la începutul lunii noiembrie.** Pe terenurile sale din Curtici și Olari, județul Arad, densitatea ajunge abia la 20 de plante pe metru pătrat, în loc de peste 50, potrivit [Agerpres](https://agerpres.ro/social/2026/10/19/arad-rapita-semanata-la-finalul-verii-nu-a-iesit-din-cauza-secetei-iar-fermierii-schimba-cultura--1604338). Semănatul s-a făcut la începutul lui septembrie, iar evaluarea prezentată luni, 19 octombrie 2026, arată că numai o parte a suprafeței mai poate susține o recoltă rentabilă. ## Producția estimată decide ce rapiță mai rămâne în câmp Muscă păstrează 200 de hectare, pentru care estimează un randament de 4.000 de kilograme la hectar, suficient, în aprecierea sa, pentru a obține profit. Pe terenurile la care renunță, recolta ar coborî mult sub 2.000 de kilograme la hectar dacă ar menține cultura, ceea ce i-ar provoca o pierdere financiară importantă. Comparația este cu recolta obținută la începutul acestei veri: 4.300 de kilograme de rapiță la hectar. Întreaga producție a fost contractată, iar fabricile de procesare din afara țării au cumpărat cea mai mare parte. Fermierul, descris drept cel mai mare din vestul țării, se numără printre agricultorii arădeni care au introdus cu ani în urmă rapița pe suprafețe mari. Acum, la Curtici, uscăciunea solului a îngreunat inclusiv lucrările necesare semănării grâului. ## La Nădlac, fermierii aleg între cerealele de toamnă și culturile de primăvară Milan Kelo, președintele Cooperativei „Fermierul Nădlăcan”, spune că 90% din rapița membrilor este compromisă. Cooperativa din Nădlac, județul Arad, reunește exploatații care lucrează 3.700 de hectare, cu peste 1.000 de hectare semănate cu această cultură la sfârșitul verii. Numeroși membri o desființează pentru a cultiva orz sau grâu. Gheorghe Porubsky, președintele Asociației „Țăranul Nădlăcan”, va pregăti din nou patru parcele, de această dată pentru orz. El apreciază că, la fiecare 100 de hectare cultivate cu rapiță în zona sa, cel mult cinci mai au șanse să fie păstrate, plantele fiind foarte rare. Potrivit acestuia, cele mai multe suprafețe vor primi orzoaică și floarea-soarelui în primăvară. Alți agricultori au început deja să semene grâu ori orz pe terenurile eliberate. Adrian Alda, directorul Direcției pentru Agricultură Arad, explică faptul că uscăciunea a amânat aratul și semănatul de toamnă. În cazul rapiței, semințele au germinat în pământ, însă lipsa precipitațiilor a împiedicat plantele să ajungă la suprafață. Pe unele terenuri, agricultorii încearcă grâu, orz sau chiar o nouă semănare a rapiței. ## La Semlac, condițiile asigurării influențează calendarul O evaluare anterioară, din 14 octombrie, privea alte 1.752 de hectare de rapiță din zona Semlac, județul Arad, aflate în observația fermierului Dan Herțeg, potrivit EcoCapital.RO. Exploatația lucrează aproximativ 4.000 de hectare, iar rapița fusese semănată în intervalul 2-6 septembrie. Pe unele parcele răsărirea era aproape inexistentă, pe altele densitatea rămânea redusă. Ploile recente aduseseră aproximativ 7-10 litri pe metrul pătrat, în funcție de teren, după patru luni și jumătate sau cinci luni fără precipitații consistente. Cantitatea acumulată în cursul anului era mult sub cea obișnuită pentru zonă. Herțeg considera că ploaia și temperaturi de 17-18 grade Celsius ar mai putea ajuta plantele să recupereze. La acea dată analiza posibilitatea desființării culturii începând din săptămâna următoare, dar preciza și că asigurarea ar permite intervenția numai după 1 noiembrie. Planul fermei avea următoarele variante: - Grâul, prevăzut inițial pe aproximativ 1.100 de hectare, ar putea ajunge la aproximativ 2.000 de hectare dacă rapița nu se redresează. - Orzul avea alocate inițial între 350 și 400 de hectare. - Scenariul de înlocuire urmărea trecerea a aproximativ 1.000 de hectare de rapiță la grâu și păstrarea altor circa 700 de hectare pentru floarea-soarelui în primăvară. Lipsa apei a rămas o problemă și după semănatul repetat: un agricultor din zonă ar fi încercat să înființeze cultura de trei ori pe 100 de hectare. ## Lipsa apei a redus și recolta de porumb În Arad, terenurile declarate calamitate în acest an totalizează 110.814 hectare, aproximativ o treime din suprafața arabilă de 350.000 de hectare. Seceta a afectat majoritatea culturilor. La porumb, media recoltată a fost de 2.000 de kilograme la hectar, comparativ cu 8.000 de kilograme la hectar în anii cu precipitații normale. Rezultatul se situează printre cele mai scăzute din ultimele trei decenii. Întârzieri la pregătirea terenurilor existau și în județul Dolj, relata Află Știrile la 15 octombrie. Sorin Agapie, directorul Direcției Agricole Județene Dolj, explica faptul că pe Valea Dunării culturile fuseseră deja înființate, în timp ce în alte zone lipsa umidității amânase fertilizarea și lucrările pentru semănat. În Galicea Mare, județul Dolj, fermierul Alin Velcu semănase rapița la sfârșitul lui septembrie, asumându-și riscul lipsei de apă. În Urzicuța, din același județ, fermierul Alexandru Voinea spunea că pregătirea terenului pentru grâu depindea de venirea precipitațiilor. Seceta pedologică privea stratul de sol de 0-20 de centimetri, adică umiditatea necesară în zona în care pornesc culturile.