# Guvernul planifică până la 1,5 miliarde de euro pentru lucrări contra secetei și inundațiilor în 2028-2030

> În 2027 este prevăzută reorganizarea Apelor Române. Finanțarea lucrărilor ar urma să vină din fonduri europene, fonduri de mediu și împrumuturi.

Publicat: 17 octombrie 2026, 18:34 · Autor: Irina Lupu · Categorie: [Știri](https://magazinagricol.ro/stiri/index.html.md) · Pagina web: https://magazinagricol.ro/guvernul-planifica-pana-la-1-5-miliarde-de-euro-pentru-lucrari-contra/ · Publicație: Magazin Agricol

![Baricadă din saci de nisip pentru protecție împotriva inundațiilor iminente](https://magazinagricol.ro/wp-content/uploads/2026/10/investitii-impotriva-secetei-1024x681.webp)

**România are în vedere investiții de la 800 de milioane până la 1,5 miliarde de euro pentru a reduce efectele secetei și ale inundațiilor. Programul de guvernare 2026-2028 pune înaintea lucrărilor alegerea intervențiilor și pregătirea proiectelor. Sunt vizate reținerea apei, restaurarea, protecția și reducerea pierderilor.**

Proiectele ar urma să fie grupate pe bazine hidrografice, adică teritoriile ale căror ape sunt colectate de un râu și afluenții săi, în ordinea priorităților stabilite pentru intervenții, potrivit [Adevărul.ro](https://adevarul.ro/stiri-interne/societate/guvernul-pregateste-investitii-de-pana-la-15-2564579.html).

## Pregătirea proiectelor precedă lucrările din 2028-2030

Calendarul din program separă etapele administrative și financiare de execuția intervențiilor:

- În 2026 sunt prevăzute stabilirea priorităților, pregătirea proiectelor și căutarea finanțărilor alături de Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) și de Banca Europeană de Investiții (BEI).
- În 2027, Guvernul urmărește încheierea reorganizării Administrației Naționale „Apele Române”, care gestionează resursele de apă. Tot atunci este prevăzută pregătirea punerii în funcțiune a Mecanismului economic al apei în fiecare administrație bazinală.
- Pentru 2028-2030 este programată execuția lucrărilor.

În secțiunea analizată a programului de guvernare nu sunt precizate localitățile sau bazinele hidrografice vizate de primele lucrări.

Banii ar urma să vină din finanțări europene, de la Administrația Fondului pentru Mediu și prin credite ale instituțiilor financiare internaționale. Finanțarea trebuie să se încadreze în limitele asumate pentru deficitul bugetar.

Programul mai prevede continuarea reabilitării barajelor din categoriile de importanță A și B. Ordinea acestor lucrări va ține de riscul evaluat și de cât de avansată este pregătirea fiecărui proiect.

## Vestul țării a avut deficit de apă și în afara verii

Daniel Alexandru, șeful serviciului de agrometeorologie al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), a explicat pentru Adevărul.ro cum s-au schimbat condițiile meteorologice: „În ultimii 15-20 de ani, această frecvență în ceea ce privește fenomenele meteorologice extreme, care au determinat în principal secetă în România, a devenit foarte ridicată, tocmai și datorită faptului că factorii meteorologici limitativi, precum precipitațiile în cantități foarte scăzute, precum și temperaturile foarte ridicate, au început să apară în perioade în care, să spunem, eram obișnuiți cu temperaturi mai scăzute și cantități de precipitații optime”.

El leagă aceste manifestări de schimbările climatice și spune că România urmează tendința observată la nivel mondial. Expunerea diferă însă între regiuni, iar severitatea secetei se schimbă de la un an la altul.

Despre distribuția secetei pe teritoriul țării, specialistul a precizat: „Cea mai vulnerabilă, cel puțin din punct de vedere al acestui fenomen, este zona Dobrogei. Acolo, într-adevăr, acest fenomen de secetă este mult, mult mai frecvent în ultimii 15-20 de ani decât în celelalte regiuni”.

Printre regiunile expuse identificate de acesta se mai află Moldova, Câmpia Română și Câmpia de Vest. Zonele din afara arcului carpatic sunt între cele mai vulnerabile.

În 2026, vestul României a fost afectat în mod deosebit de căldură și de precipitațiile insuficiente. Potrivit lui Daniel Alexandru, deficitul mare de precipitații și temperaturile ridicate s-au întins pe luni întregi, inclusiv primăvara și toamna, nu numai în sezonul de vară.

## Suprafețele cu porumb au început să scadă în sud

Pentru agricultură, specialistul oferă exemplul porumbului: seceta extinsă a determinat începerea reducerii suprafețelor cultivate în sudul României.

În privința adaptării activității fermelor, Alexandru a indicat: „Să-și modifice structura culturilor, să facă rotație a culturilor, să vadă care sunt zonele care mai sunt propice sau (...) potrivite pentru culturile care mai sunt”.

O altă opțiune menționată de el este înlocuirea unor culturi cu plante care suportă mai bine lipsa precipitațiilor și temperaturile foarte ridicate.

## Seceta temporară nu înseamnă deșertificarea terenului

Adoptarea Strategiei Naționale pentru Combaterea Deșertificării figurează, de asemenea, în programul Guvernului. Daniel Alexandru distinge însă între un episod de secetă, care este temporar, și deșertificare, un proces îndelungat de degradare a terenului.

Acesta din urmă presupune schimbări de natură chimică, fizică și biologică în sol, care duc la pierderea fertilității. Un episod sever de secetă nu este echivalent cu instalarea deșertificării, explică specialistul.

Despre situația din țară, el a precizat: „În România deocamdată sunt doar premisele unor zone care sunt supuse acestui fenomen de deșertificare, deci sunt zone care sunt potențial susceptibile la acest fenomen”.

ANM furnizează informații despre cât de des apar fenomenele extreme, intensitatea lor și zonele în care se manifestă. Aceste date permit identificarea regiunilor vulnerabile și urmărirea evoluției fenomenelor. Alegerea intervențiilor și deciziile de adaptare sunt în general la îndemâna autorităților locale și regionale, probabil și a celor naționale, a explicat Daniel Alexandru.