# Fermierii din Dolj amână semănatul din lipsă de apă. În multe zone nu a plouat semnificativ de peste 100 de zile

> La Galicea Mare, Alin Velcu mai are aproximativ 200 de hectare de pregătit. Sprijinul pentru porumbul și floarea-soarelui calamitate este de maximum 330 lei/ha.

Publicat: 15 octombrie 2026, 03:19 · Autor: Irina Lupu · Categorie: [Culturi agricole](https://magazinagricol.ro/culturi/index.html.md) · Pagina web: https://magazinagricol.ro/fermierii-din-dolj-amana-semanatul-din-lipsa-de-apa-in-multe-zone/ · Publicație: Magazin Agricol

![Teren pregătit pentru semănat în Dolj](https://magazinagricol.ro/wp-content/uploads/2026/10/semanat-de-toamna-in-dolj-1024x683.webp)

**Lipsa apei din sol a întârziat fertilizarea și pregătirea terenurilor pentru culturile de toamnă în Dolj. În multe zone ale județului sunt peste 100 de zile fără ploi semnificative, iar fermierii care au intrat deja la semănat au culturile amenințate de secetă.**

Datele ANM despre umiditatea terenurilor, citate de [Adevărul.ro](https://adevarul.ro/stiri-locale/craiova/n-a-plouat-nici-cat-sa-se-aseze-praful-seceta-2563534.html), arată amploarea deficitului de apă: „la data de 12 octombrie 2026, pe profilul de sol 0-20 cm (ogor), conținutul de umiditate se încadrează în limite scăzute și deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată, puternică și extremă) în cea mai mare parte a țării. Rezerva de apă din sol prezintă valori satisfăcătoare local în nordul, nord-estul, estul, centrul, izolat sudul și sud-vestul Transilvaniei, nord-vestul și sudul Moldovei”.

Despre stadiul lucrărilor din județ, Sorin Agapie, directorul Direcției Agricole Județene Dolj, a explicat: „Campania de semănat nu se pune problema să fie pe sfârșite, ci unii dintre ei de-abia acum încep. Pe Valea Dunării, unde calitatea solului a fost mai bună, acolo au înființat culturile”.

Au existat și agricultori care au arat și au semănat în pământul uscat. Dacă ploile ar fi întârziat în continuare, aceștia ar fi fost nevoiți să întoarcă unele culturi, adică să desființeze culturile deja înființate. Între timp, au fost emise avertizări de ploi însemnate.

## La Galicea Mare, lucrările așteaptă ploaia pe aproximativ 200 de hectare

Alin Velcu, fermier din Galicea Mare, județul Dolj, a descris situația din propria exploatație: „Au venit câțiva stropi astăzi și acum mai stropi iar un pic, dar nici praful nu l-a potolit. Am semănat rapița și nu are apă. Am semănat-o la risc, pentru că trecea perioada. Sunt vreo 50 de hectare, am semănat-o din septembrie, 24-25 septembrie. Porumb și floarea-soarelui mai pun foarte puțin, câteva hectare. Punem păioase, rapiță, le rotim între ele”.

El spune că ultima ploaie consistentă a venit în iunie, înainte de treierat. Mai are de pregătit aproximativ 200 de hectare și de terminat semănatul la grâu și orz.

În Urzicuța, județul Dolj, se exploatează aproximativ 9.000 de hectare de teren agricol. Fermierul Alexandru Voinea a explicat în ce stadiu ar fi trebuit să ajungă rapița înaintea sezonului rece: „În luna octombrie rapița trebuia să fie măricică, să se pregătească pentru intrat în iarnă”.

Despre lucrările rămase în localitate, acesta a adăugat: „Verificăm telefonul din oră în oră, că plouă la 3.00, că plouă la 5.00, că plouă... Încă așteptăm, pentru că mai e și grâu de semănat, cel puțin pe raza localității noastre. Nu se poate pregăti terenul”.

## Suprafețele cu porumb și floarea-soarelui se reduc

Agapie estimează că fermierii vor continua să aleagă mai mult culturile de toamnă, ale căror prețuri sunt ușor în creștere. El leagă această orientare și de dificultățile întâmpinate la irigarea culturilor prășitoare, precum porumbul și floarea-soarelui: lipsa precipitațiilor și scăderea debitelor Dunării au făcut imposibilă udarea lor la un moment dat.

Suprafețele semănate în Dolj în toamna anului 2025 au fost:

- Aproximativ 168.000 de hectare cu grâu.
- Aproximativ 42.000 de hectare cu orz.
- 48.000 de hectare cu rapiță.

Anul 2025 a adus rezultate bune inclusiv la porumb și floarea-soarelui, după doi ani cu pierderi provocate de secetă. Datoriile din acei ani au rămas însă de achitat.

La Urzicuța există și terenuri care pot fi irigate, dar costurile sunt importante. Potrivit lui Voinea, fermierii aleg irigarea pentru culturile prășitoare și păstrează aceste culturi acolo unde pot suplimenta apa.

Suprafața locală cu culturi de primăvară era de aproximativ 1.000 de hectare în 2024 și a coborât la aproximativ 600-700 de hectare în 2025. Fermierul explică alegerea prin șansele culturilor de toamnă de a primi apă în timpul iernii. La porumb, în 2024, spune că nu s-a recoltat nimic.

Renunțarea la prășitoare limitează însă rotația, adică alternarea culturilor pe același teren. Voinea spune că astfel apar mai multe boli și probleme cu dăunătorii. El vorbește despre recolte de 3-4 tone, în condițiile în care fermierii preferă totuși o producție mică unei culturi pierdute complet.

## Vânzarea grâului aduce bani greu, chiar după o recoltă bogată

Pentru Velcu, rapița a fost cultura cea mai profitabilă. A vândut producția imediat după recoltare, când prețul era relativ bun, și pentru că avea nevoie de spațiul de depozitare pentru grâu.

Acum, în zona Galicea Mare, situația vânzărilor este diferită, după cum spune fermierul: „grâu nu cumpără nimeni pe zona noastră”.

Voinea descrie un blocaj la vânzare în vara anului 2026, deși producția de grâu fusese bogată. Despre prețurile oferite atunci și cele din prezent în zona Urzicuța, el a precizat: „Bazele blocate, ba primeau grâu, ba nu primeau. Dacă îl primeau, îl primeau cu 70 de bani. La noi acum se mai cumpără, undeva la 90 de bani e acum grâul în zonă. Mulți fermieri au renunțat la depozitare, pentru că sunt niște costuri”.

Presiunea datoriilor vine și din investițiile făcute după prețurile bune ale cerealelor din 2022. Potrivit lui Voinea, fermieri din zona sa au cumpărat terenuri și utilaje și au construit spații de depozitare, mizând pe menținerea prețurilor ridicate.

Ulterior, prețul cerealelor s-a înjumătățit, încasările au rămas sub așteptări, iar seceta a adăugat pierderi. Unii agricultori vând terenuri sau alte bunuri pentru a plăti restanțele, iar alții pun terenurile și utilajele drept garanție pentru creditori. Voinea spune că în acest an au fost achitate datorii din perioada 2024-2025.

În același timp, o tonă de fertilizant a ajuns să coste aproape dublu față de acum patru ani. Fermierii se confruntă și cu lipsa experienței în folosirea anumitor produse de import.

## Ajutorul pentru culturile calamitate ajunge la cel mult 330 lei pe hectar

Din 12 octombrie 2026 a început depunerea cererilor pentru sprijinul destinat fermierilor care au avut porumb și floarea-soarelui calamitate în 2025. Suma este de cel mult 330 lei/hectar, în funcție de gradul de calamitare.

Velcu spune că banii ar fi utili dacă ar ajunge curând în ferme. Despre cât acoperă acest sprijin din lucrări și despre nevoia de apă, fermierul a arătat: „Vă dați seama că nu acoperă nici motorina de arat. Nu e nici motorina de arat dacă e să o cumperi acum. Iar ploaia, oricât de multă ar veni nu e prea mult. Poate să vină și Dunărea, a doua zi pământul e tras la loc”.