# Fermele românești ar pierde 4,8% din venit dacă sprijinul direct scade cu 15% după 2027

> Fermele cele mai mici ar pierde între 5% și 7% din venit, față de sub 2% pentru cele mai mari, în scenariul reducerii plăților directe.

Publicat: 22 octombrie 2026, 21:29 · Autor: Radu Voicu · Categorie: [Subvenții și APIA](https://magazinagricol.ro/subventii/index.html.md) · Pagina web: https://magazinagricol.ro/fermele-romanesti-ar-pierde-4-8-din-venit-daca-sprijinul-direct-scade/ · Publicație: Magazin Agricol

![Gospodărie montană afectată de schimbările PAC](https://magazinagricol.ro/wp-content/uploads/2026/10/pac-2028-2034-1024x576.webp)

**Fermele din România ar înregistra o diminuare de 4,8% a valorii adăugate nete, indicatorul de venit urmărit de studiu, dacă plățile directe s-ar reduce cu 15% după 2027. Calculul apare într-un studiu publicat de Parlamentul European în octombrie 2026 și reprezintă un scenariu, nu o prognoză.**

Potrivit [Agrimedia](https://www.agrimedia.ro/stiri/pac-2028-2034-o-reducere-de-15-a-platilor-directe-ar-scadea-venitul-fermelor-din-romania-cu-4-8), cercetarea a fost cerută de comisia AGRI a Parlamentului European, responsabilă de agricultură și dezvoltare rurală. Autorii sunt Thia Hennessy și Tesfai Tsegai, cercetători la University College Cork, în Irlanda. Studiul poartă numărul PE 783.511. Concluziile sunt ale lor, nu reprezintă poziția oficială a Parlamentului European.

## Fermele mici depind mai mult de sprijinul direct

Calculul bazat pe Rețeaua de date privind sustenabilitatea fermelor (FSDN) indică pierderi de venit între 5% și 7% pentru exploatațiile din categoria celor mai mici. Pentru categoria celor mai mari, diminuarea ar rămâne sub 2%.

Diferența vine din ponderea subvențiilor în venitul fermei, explică autorii. Exploatațiile mari încasează sume mai ridicate, însă cele mici sunt mai dependente de acest sprijin.

În funcție de activitatea fermei, scenariul indică următoarele scăderi medii ale valorii adăugate nete:

- 6,4% pentru exploatațiile cu bovine destinate producției de carne, cu ovine sau cu alte animale crescute pe pășune;
- 4,6% pentru exploatațiile axate pe culturi de câmp;
- 2,8% pentru fermele producătoare de lapte;
- 0,4% pentru exploatațiile legumicole.

Capacitatea de acoperire a costurilor era deja diferită între ferme. Pentru intervalul 2021-2023, studiul arată că aproximativ o treime dintre exploatațiile din Uniunea Europeană au acoperit integral costurile, inclusiv cele aferente terenului, muncii și capitalului proprii. Jumătate au reușit să acopere numai cheltuielile plătite în numerar, iar restul au avut pierderi.

## România se află între extremele calculate pentru statele europene

În comparația dintre țări, cea mai mare diminuare calculată este în Letonia, de 10,4%, în timp ce pentru Țările de Jos rezultatul este de 0,8%. România se situează între aceste valori.

Pentru statele din apropiere, același scenariu indică o scădere de 4,5% în Ungaria, de 4,1% în Bulgaria și de 3,8% în Polonia.

## Bugetul minim propus poate fi completat din alte fonduri

Propunerea Comisiei Europene pentru bugetul multianual 2028-2034 prevede un minimum de aproximativ 300 de miliarde de euro destinat agriculturii, prin planurile de parteneriat naționale și regionale. Autorii estimează că acest nivel este cu 15% mai mic decât baza comparabilă aferentă Politicii Agricole Comune (PAC) din perioada 2023-2027.

Pragul minim nu reprezintă însă totalul estimat al cheltuielilor agricole. Măsurile pentru agricultură pot primi finanțare și din fondul de parteneriat național și regional, care însumează 865,1 miliarde de euro. Statele au obligația să direcționeze către zonele rurale cel puțin 10% din plan.

Autorii arată că România, Bulgaria, Croația și Polonia pot accesa alocări naționale relativ mari datorită regiunilor lor mai puțin dezvoltate. O concesie făcută de Comisia Europeană în ianuarie 2026 permite și utilizarea anticipată a aproximativ 45 de miliarde de euro pentru PAC și intervenții rurale.

Demersul statelor pentru majorarea finanțării a fost relatat de [Agrimedia](https://www.agrimedia.ro/stiri/pac-2028-2034-o-reducere-de-15-a-platilor-directe-ar-scadea-venitul-fermelor-din-romania-cu-4-8) la 17 octombrie 2026 sub titlul: „România și alte opt state cer un buget PAC mai mare după 2028. Trei declarații adoptate la Bratislava”.

## Redistribuirea banilor depinde de alegerile naționale

Propunerea de sprijin degresiv pe suprafață (DABIS), adică un sprijin care se reduce progresiv, ar redirecționa bani către fermierii mici și tineri. Studiul apreciază că plafonarea ar afecta o proporție mică dintre beneficiari, întrucât cei mai mulți încasează sume inferioare pragurilor. Efectul ar depinde în principal de opțiunile statelor.

Autorii consideră că rețeaua de siguranță a Uniunii, denumită Unity Safety Net, ar putea ajuta agricultura să răspundă șocurilor climatice, economice și geopolitice. Finanțarea acesteia ar fi de 6,3 miliarde de euro.

## Forumul APPR cere protejarea finanțării fermelor comerciale

Potrivit [FarmCapital.RO](https://farmcapital.ro/2026/10/16/finantarea-fermelor-comerciale-in-discutie-in-noua-arhitectura-a-pac-2028-2034/), într-o scrisoare deschisă adresată Guvernului României, Forumul APPR solicită păstrarea unui buget PAC protejat, cel puțin la nivelul actual în termeni reali, adică fără pierderea puterii de cumpărare. Organizația cere evitarea transferurilor către fonduri care nu garantează utilizarea banilor pentru agricultură.

Poziția organizației pornește de la o analiză Farm Europe la care a contribuit și privește cadrul prezentat de Președinția irlandeză a Consiliului Uniunii Europene. În acel cadru, bugetul PAC ar însuma 293,7 miliarde de euro în prețuri curente, echivalent cu 261,013 miliarde de euro la prețurile din 2025.

Forumul APPR avertizează că rezerva planurilor de parteneriat, de aproximativ 45 de miliarde de euro, și minimum 48,9 miliarde de euro destinate dezvoltării rurale nu ar avea garantată utilizarea agricolă. Organizația consideră că repartizarea prin formula fondului unic, în locul mecanismului PAC, ar putea dezavantaja România și ar face accesul la bani mai dependent de deciziile naționale.

Cadrul examinat cuprinde reduceri progresive pentru trei tranșe de plată:

- între 100.000 și 125.000 de euro;
- între 125.000 și 150.000 de euro;
- peste 150.000 de euro.

În discuție se află și limitarea sprijinului anual pe suprafață la 300.000 de euro. Forumul APPR cere ca statele să poată alege dacă aplică plafonarea și degresivitatea. Solicită totodată posibilitatea deducerii cheltuielilor salariale și un tratament echitabil pentru cooperative și alte forme asociative.

Organizația argumentează că fermele comerciale susțin producția, investițiile și ocuparea forței de muncă în mediul rural. În opinia sa, plafoanele aplicate uniform ar putea să nu țină seama de diferențele dintre exploatații.

## Organizația solicită evaluarea repartizării înaintea poziției naționale

Forumul APPR contestă și diminuarea Facilității Uniunii Europene: de la cele 63,223 miliarde de euro propuse de Comisia Europeană la 36,362 miliarde de euro în cadrul examinat. Organizația semnalează că acesta nu mai menționează explicit fondul european pentru crize agricole, pentru care propunerea prevedea 900 de milioane de euro anual.

Invocând inclusiv perturbările comerciale din 2022-2023, Forumul APPR solicită resurse europene dedicate gestionării riscurilor. Cere păstrarea finanțării investițiilor și inovării, precum și menținerea contribuției naționale actuale la PAC, exprimată în euro.

Guvernului i se solicită publicarea unei evaluări privind efectul noii formule de repartizare asupra agriculturii românești și consultarea fermierilor înainte de stabilirea poziției naționale. Organizația cere și o strategie europeană pentru efectele extinderii către Ucraina.