# Cum se pregătește compostul înainte de iarnă. Resturile care se păstrează și cele care trebuie scoase din grămadă > Locul de compostare poate ocupa 2-3 mp. Materialele se amestecă după umiditate, iar compostul proaspăt nu se folosește pentru plante tinere. Publicat: 7 octombrie 2026, 21:15 · Autor: Teodora Stănescu · Categorie: [Casă și grădină](https://magazinagricol.ro/casa-si-gradina/index.html.md) · Pagina web: https://magazinagricol.ro/cum-se-pregateste-compostul-inainte-de-iarna-resturile/ · Publicație: Magazin Agricol ![Compostarea resturilor vegetale înaintea iernii](https://magazinagricol.ro/wp-content/uploads/2026/10/compostarea-resturilor-vegetale-1024x682.webp) **Resturile de legume rămase după recoltare pot fi folosite pentru compost, după îndepărtarea plantelor posibil bolnave, a resturilor cu semințe de buruieni și a materialelor nepotrivite. În [ghidul său despre compostarea deșeurilor organice](https://marathonepr.ro/blog/totul-despre-reciclare/compostare-deseuri-organice/), Marathon EPR descrie procesul ca transformare a acestor resturi. Pentru grădină, pregătirea de toamnă înseamnă sortare, mărunțire și amestecarea resturilor umede cu materiale uscate, astfel încât grămada să rămână aerisită.** ## Sortarea începe înainte ca resturile să ajungă în grămadă Informațiile au fost relatate de [icpa.ro](https://icpa.ro/wp-content/uploads/documente/Ghid_compostare_deseuri_menajere.pdf). Frunzele, tulpinile și rădăcinile rămase după recoltarea legumelor sau cerealelor se colectează din câmp, grădină ori seră și se verifică înainte de compostare. [Plantele bolnave](https://magazinagricol.ro/cum-se-pregateste-compostul-pentru-legume-si-de-ce-plantele-bolnave/) sau infestate se separă, iar resturile care ar putea fi infectate ori conțin semințe de buruieni se evită, deoarece pot afecta calitatea compostului. Ghidul de compostare a deșeurilor menajere admite buruienile între materialele vegetale compostabile. La sortare, atenția trebuie îndreptată însă către prezența semințelor, pentru care recomandarea este de evitare. Materialele se separă după destinație: - În compost pot intra resturi de fructe și legume nefierte, inclusiv citrice și coji de banane, pâine învechită, plante uscate sau plante de cameră moarte și pământ de flori învechit. - Din grădină se pot folosi iarbă tăiată, frunze uscate, buruieni selectate, resturi de plante și lujeri de flori, precum și crengi rezultate din tăierea arborilor, gardului viu și arbuștilor. - Se scot bateriile, chimicalele, lacurile, resturile de vopsele, medicamentele, uleiurile vechi, inclusiv uleiul alimentar folosit, textilele, sticla, metalul și materialele plastice. - Carnea, oasele, lichidele, grăsimile, resturile sărate și ambalajele compozite, precum cutiile de lapte, sunt încadrate de ghid la deșeuri reziduale pentru colectarea la platformă. Hârtia nu se valorifică în grămada de compost. Pentru compostarea în grădina proprie, ghidul descrie separat folosirea condiționată a unor resturi alimentare. Resturile alterate de carne și mezeluri și produsele lactate se introduc cât mai aproape de centrul grămezii, se amestecă cu materiale uscate și se acoperă, pentru a nu atrage animale. ## Materialele uscate și cele umede se pregătesc împreună Resturile de la tăierea tufelor, gardului viu și arborilor se mărunțesc cu foarfeca de grădină sau cu o toporișcă, apoi se amestecă în masa vegetală. Bucățile lemnoase ajută aerul să circule prin grămadă. Iarba proaspăt cosită se lasă să se veștejească 2-3 zile înainte de compostare. Când există multă iarbă, grămada trebuie urmărită atât după aspect, cât și după miros, pentru a observa excesul de umezeală și descompunerea cu miros de putrefacție. Amestecul se construiește după patru reguli: - Materialele uscate se combină cu cele umede, pentru ca grămada să nu se usuce și nici să rămână îmbibată. - Materialele grosiere se amestecă cu cele fine, păstrând spații prin care să circule aerul. - Materialele depozitate se combină cu cele proaspete. - Resturile menajere se amestecă cu cele din grădină; dacă amestecul este prea uscat, se adaugă apă. Frunzele uscate, paiele, crenguțele și bucățile de lemn aduc carbon. Resturile de legume, iarba proaspăt tăiată și celelalte resturi vegetale verzi sunt materiale bogate în azot. Potrivit [Plantmaster](https://www.plantmaster.ro/), un reper pentru raportul dintre carbon și azot este de aproximativ 30:1, referitor la conținutul materialelor. Prea multe resturi verzi pot produce exces de umezeală și miros neplăcut. Prea multe materiale uscate, bogate în carbon, pot încetini descompunerea. Resturile menajere pot fi colectate într-o găleată mică. Aceasta se golește cel târziu după 10 zile, iar conținutul se amestecă sub materialul deja aflat în grămadă și se acoperă. ## Grămada se construiește pe o bază grosieră, într-un loc adăpostit Pentru amenajarea unui loc de compostare în grădină sunt suficienți 2-3 mp. Amplasamentul trebuie să fie protejat de vânt și semi-umbros. În grădinile mici, de până la 500 mp, se pot folosi și microsilozuri din lemn, tablă, plasă de sârmă sau material plastic, care să permită scoaterea ușoară a compostului. Grămada poate fi construită după strângerea a aproximativ 1 mc de material, amestecat înainte de așezare. O altă variantă este completarea treptată cu materiale proaspete și sol de grădină. La bază se așază un strat de 10-15 cm de material tocat grosier, cu frunze și, eventual, paie. Acesta permite aerisirea și ajută la evitarea acumulării de umezeală la partea inferioară. Înălțimea indicată pentru grămadă este între 0,90 și 1,20 m. Ca reper de amenajare se poate folosi și o grămadă de aproximativ 1 m × 1 m × 1 m, cu materiale verzi și brune așezate alternativ. O grămadă prea mică pierde căldura necesară descompunerii, în timp ce una prea mare se poate compacta și poate rămâne fără suficient oxigen. Între materiale se pot introduce straturi subțiri de compost vechi, bogat în microorganisme, care ajută la pornirea descompunerii. Preparatele bacteriene și fungice pentru activarea compostului sunt materiale ajutătoare, fără să fie obligatorii. ## Toamna se păstrează materiale uscate și pentru alimentarea din timpul iernii Frunzele adunate toamna pot fi compostate împreună cu ultima iarbă cosită. Printre ele se distribuie compost vechi și rămurele mici; se pot adăuga și gunoi de vite sau de cai. La încheiere, grămada se acoperă cu un strat de sol ori compost. Pentru continuarea compostării iarna se păstrează așchii și resturi lemnoase de arbori și arbuști, precum și câteva găleți cu compost matur într-un loc protejat de îngheț. Aceste materiale se folosesc la amestecarea resturilor adăugate în sezonul rece. Iarna, activitatea organismelor din compost se reduce. Totuși, într-o grămadă proaspăt amenajată, temperatura poate crește chiar dacă aerul are câteva grade sub zero. Acoperirea cu saci vechi ajută la păstrarea accesului la grămadă în perioadele cu zăpadă. Remanierea, adică întoarcerea și amestecarea materialului, se face când grămada nu este înghețată. ## Umezeala și aerisirea se verifică pe parcursul descompunerii Compostul trebuie păstrat umed, fără să fie îmbibat. Dacă se usucă, se adaugă apă; dacă este prea ud, se încorporează materiale uscate. Pentru verificare se strânge în pumn o probă bine amestecată: materialul cu umiditate potrivită rămâne adunat la deschiderea palmei. Întoarcerea grămezii afânează materialul tasat și permite pătrunderea oxigenului. Pentru o grămadă în descompunere activă, un reper de întreținere este întoarcerea la 1-2 săptămâni, care ajută și la distribuirea căldurii. Fără oxigen, descompunerea este mai lentă și poate produce mirosuri neplăcute. În prima săptămână de la amenajare, temperatura din interior poate depăși 60°C. Intervalul de 55-65°C este indicat pentru descompunerea eficientă și distrugerea agenților patogeni și a semințelor de buruieni. Temperatura se poate urmări cu un termometru pentru compost. ## Compostul proaspăt nu se folosește pentru răsaduri Compostul proaspăt se obține începând de la 4-6 luni. În această etapă, frunzele și paiele sunt deja brunificate, dar transformarea materialelor continuă. Nu se folosește ca pat germinativ, adică strat în care se seamănă, pentru plante tinere sau pentru culturi sensibile. Compostul matur se obține începând de la 8 luni. Este negru, afânat, fin granular și miroase a sol. Durata întregului proces poate varia de la câteva luni la un an, în funcție de materiale, dimensiunea grămezii și frecvența întoarcerii. Folosit în grădină, seră sau pe câmp, compostul aduce nutrienți care se eliberează treptat, îmbunătățește aerarea și capacitatea solului de a reține apa și reduce compactarea. La aplicare, se repartizează omogen și se încorporează numai superficial. Primăvara devreme, grămezile se întorc sau se cern în funcție de vechime și gradul de maturare, pentru pregătirea straturilor, semănatului și plantărilor. **Citește și:** - [Cum se verifică compostul pentru straturile de toamnă și când trebuie lăsat în continuare la maturat](https://magazinagricol.ro/cum-se-verifica-compostul-pentru-straturile-de-toamna-si-cand-trebuie/)