# Cum se calculează fertilizarea cu gunoi de fermă când plafonul legal este de 170 kg de azot pe hectar pe an

> Limita de 170 kg de azot provenit din îngrășăminte organice pe hectar pe an este un plafon legal. Doza pentru cultură depinde de analiza gunoiului și de aportul solului.

Publicat: 22 octombrie 2026, 21:32 · Actualizat: 22 octombrie 2026, 21:32 · Autor: Valentin Rusu · Categorie: [Culturi agricole](https://magazinagricol.ro/culturi/index.html.md) · Pagina web: https://magazinagricol.ro/cum-se-calculeaza-fertilizarea-cu-gunoi-de-ferma-cand-plafonul-legal/ · Publicație: Magazin Agricol

![Grămadă pentru fertilizare organică](https://magazinagricol.ro/wp-content/uploads/2026/10/fertilizare-organica-1024x683.webp)

**Potrivit Gazetei de Agricultură, folosirea corectă a resurselor organice poate reduce necesarul de îngrășăminte minerale. Pentru gunoiul de fermă, doza pornește de la compoziția materialului și de la nutrienții existenți în parcelă. Calculul trebuie să urmărească azotul, fosforul și potasiul pe care plantele le pot folosi, apoi să țină seama de pierderile asociate momentului și metodei de aplicare.**

Dacă terenul arabil are o pantă mai mare de 12%, încorporarea în sol a îngrășămintelor organice are un termen: cel mult 24 de ore.

Resursele organice pe care le are ferma adaugă materie organică, readuc carbonul în circuitul solului și pot întregi fertilizarea minerală. FAO recomandă folosirea împreună, în mod rațional, a surselor organice, minerale și biologice, potrivit culturii, solului și condițiilor locale. Pentru fiecare parcelă, bilanțul trebuie să cuprindă aportul solului, al resturilor de cultură și al îngrășămintelor aplicate.

## Analiza de laborator stabilește ce aduce fiecare tonă

Înainte de calcularea dozei este necesară analiza materialului. Universitatea din Minnesota recomandă măsurarea compoziției reale, deoarece folosirea exclusivă a mediilor din tabele poate lăsa cultura insuficient fertilizată sau poate conduce la un aport excesiv.

Conținutul de apă, hrana animalelor, așternutul și felul în care materialul este depozitat și manipulat modifică aportul de nutrienți al unei tone ori al unui metru cub. Chiar și pentru același tip de dejecții, aportul poate fi diferit de la o fermă la alta.

Diferențele dintre principalele materiale schimbă atât calculul, cât și gestionarea aplicării:

Gunoiul provenit de la bovine conține, în general, o pondere mai ridicată de azot organic. Eliberarea acestuia este treptată, deoarece microorganismele trebuie să îl transforme în forme accesibile plantelor, prin procesul numit mineralizare.

Dejecțiile porcine au, de regulă, mai mult azot amoniacal, pe care cultura îl poate utiliza rapid. Dacă rămân la suprafață, această fracție este însă mai expusă pierderilor prin volatilizare, adică trecerea azotului în aer sub formă de amoniac.

Gunoiul provenit de la păsări, împreună cu așternutul, este de obicei mai uscat și are nutrienți mai concentrați: azot (N), fosfor (P) și potasiu (K). Aportul său include materie organică și carbon, dar concentrația impune dozare atentă și distribuire uniformă.

## Fosforul poate limita cantitatea aplicată înaintea azotului

Necesarul culturii se stabilește înainte de alegerea cantității de gunoi. Din acesta se scade contribuția solului și se iau în calcul resturile vegetale, sursele organice și fertilizarea minerală. Îngrășământul mineral poate acoperi partea pe care celelalte surse nu o asigură.

La gunoiul de pasăre, calculul exclusiv după azot poate încărca parcela cu prea mult fosfor. Departamentul Agricol al Universității din Georgia, University of Georgia Cooperative Extension, explică faptul că materialul are proporții relativ apropiate ale celor două elemente, deși unele culturi folosesc mult mai mult azot decât fosfor.

Aplicările repetate pentru satisfacerea întregului necesar de azot pot astfel acumula fosfor peste consumul plantelor. Când solul este deja bine aprovizionat cu acest element, cantitatea de gunoi admisă agronomic poate fi limitată de fosfor.

## Doza pe hectar se calculează din nutrientul disponibil culturii

Pentru stabilirea cantității de împrăștiat, necesarul rămas de acoperit se raportează la nutrientul utilizabil din fiecare tonă sau metru cub de material. Conținutul total măsurat nu trebuie confundat cu partea care va ajunge efectiv la plante în perioada urmărită.

Calculul include ritmul de mineralizare pentru gunoiul bovin și fracția amoniacală, împreună cu metoda distribuirii, pentru dejecțiile porcine. La materialul provenit de la păsări contează suplimentar fosforul și uniformitatea împrăștierii.

O concentrație nutritivă mai mare poate reduce tonajul de transportat și distribuit pentru același aport, comparativ cu un material mai diluat. O încărcătură de trei tone sau una de douăzeci de tone nu permite, singură, aprecierea fertilizării: contează nutrienții aduși pe hectar și cantitatea valorificabilă de cultură.

## Plafonul legal nu înlocuiește calculul pentru parcelă

În România, plafonul prevăzut pentru azotul provenit din îngrășăminte organice este de 170 kg pe hectar într-un an. Acesta reprezintă un maxim legal, nu cantitatea recomandată pentru orice cultură. Solul și nutrienții deja disponibili pot impune o doză agronomică inferioară.

Reglementările pentru protejarea apelor față de poluarea cu nitrați condiționează și locul sau momentul lucrării:

Perioadele în care fertilizarea este interzisă diferă între câmpie, deal și munte; încadrarea parcelei trebuie verificată înaintea aplicării.

Există restricții pentru suprafețele înghețate, inundate, cu exces de apă până la saturație sau cu strat de zăpadă.

## Încorporarea rapidă limitează pierderea azotului

Azotul pierdut înainte de utilizarea de către plante reduce valoarea fertilizantă a materialului și reprezintă o pierdere economică pentru fermă. Universitatea din Minnesota indică injectarea dejecțiilor lichide și introducerea rapidă în sol a materialelor împrăștiate la suprafață pentru reducerea pierderilor de amoniac.

Pentru fermele intensive de porci și păsări, cele mai bune tehnici disponibile, desemnate prin abrevierea BAT, corelează aplicarea cu solul, cultura, rotația culturilor, vremea și necesarul nutritiv prin BAT20. BAT21 privește metodele care reduc emisiile.

BAT22 urmărește încorporarea imediat ce este posibil după distribuire, acolo unde tehnica se poate aplica. Intervalul obișnuit asociat este de 0-4 ore, cu extindere posibilă în anumite condiții. Acest reper tehnic are alt domeniu de aplicare decât obligația privind terenurile arabile în pantă.

Mirosul nu permite estimarea dozei, a poluării aerului sau a corectitudinii fertilizării. Intensitatea și distanța de percepere variază cu materialul, umiditatea lui, vremea, direcția vântului, metoda aleasă și durata expunerii la suprafață. Scurtarea acestei expuneri poate reduce mirosul și păstra mai mult azot pentru plante.

## Rezultatele culturii intră în planul sezonului următor

În 2023, Georgiana-Andreea Ignat, Mirela Dușa și Nicoleta Vrînceanu au analizat composturi obținute inclusiv din gunoi de pasăre și paie de grâu. Studiul a apărut în seria de Agronomie publicată de USAMV București și a urmărit folosirea acestor composturi ca surse de azot, fosfor, potasiu, magneziu (Mg) și calciu (Ca).

După fertilizare, eliberarea azotului organic continuă, iar temperatura și umiditatea influențează viteza mineralizării. Evoluția culturii și rezultatele obținute în sezon servesc la ajustarea planului de fertilizare pentru anul următor.

**Citește și:**

- [Cum se verifică limita de 170 kg azot pe hectar din gunoiul de grajd și ce plan de fertilizare este necesar](https://magazinagricol.ro/cum-se-verifica-limita-de-170-kg-azot-pe-hectar-din-gunoiul-de-grajd/)